Reda-i copilaria lui Stefanut

sâmbătă, 24 octombrie 2015

Ion Pribeagu


Nici acum nu stiu misterul ! de Ion Pribeagu(poezii sugubete)


Privea pe Ben Iehuda-ntr-o vitrină
Şi eu eram c’un pas în urma ei…
Avea un trup superb, de Messalină
Ş-un picioruş sculptat parcă de zei.
Să-mi depărtez din gînd melancolia,
Setos de noutăţi ca orice om,
Mi-am scos, cu politeţă, pălăria
Şi i-am şoptit surâzător: Salem!

M-a măsurat din cap pînă-n picioare
C’o nonşalanţă ce mă-ncătuşa
Şi parcă a zîmbit sau mi se pare
Că mi-a şoptit candid: Bevakasa!

Cum flerul niciodată nu mă-nşală
Ştiam precis că o să-mi cadă în laţ,
Şi am plecat cu ea la’nvălmăşeală,
Ca Julieta şi Romeo, braţ la braţ.
Simţind că din priviri am înţeles-o,
Şi fericit de-această aventură
Ne-am aşezat la masă-ntr-un Espresso
Eu, o cafea şi ea, o prăjitură.
La tot ce-i îndrugam:-Mamzel,duduie!    
C’o frază mai de ici, mai de colo,
Guriţa-i dulce nu ştia să spuie
Decît o vorbuliţă, una: Lo!
Şi cum sălta din umeri, ştrengăreşte
Şi îmi zîmbea, pe loc m-am lămurit:
Ea nu ştia o boabă româneşte,
Eu nu ştiam nici un cuvînt ivrit.
Pe masă, şerveţele-mpăturite
Şi ea, ca eu să nu stau ca un bleg
Îşi însoţea cuvintele rostite
Cu cîte-un mic desen, s-o înteleg…
Mi-a desenat cuţit, farfurioară
Şi cum m-ardeau privirile-i adînce,
Am înţeles, că dulcea mea comoară
Ar fi dorit să mergem să mănînce.
În restaurant intrarăm şi îndată
Un chelner ne-a servit, ca din senin,
Un forspaiz, o friptură şi-o salată
Şi am ciocnit şi un pahar de vin.
Mînca cu mlădieri de porumbiţă
Cu dinţişori de-un alb mărgăritar,
A mai cerut ficat şi o costiţă,
Ş-am mai ciocnit cu ea înc’un pahar!
Apoi a început să deseneze
O tobă, saxofon şi-un clarinet
Ş-am înţeles că vrea să se distreze
Şi am intrat cu ea la cabaret.
Program, femei, orchestră mexicană,
Parfum de mosc, velour şi ametist
Şi drăgălaşa mea, pe nume Brană,
Mi-a acordat o porţie de twist.
După aceea, foarte’nfierbîntată
De dans, de coca-cola şi cafea,
Iubita mea cuminte ş’adorată,
Mi-a desenat frumos, o canapea.
De-atunci îmi chinui mintea să-mi pleznească
Şi nu pot dezlega acest mister:
De unde a putut ea să ghicească
Că sînt de meserie tapiţer?

Eu am grupa 0


Grupa de sânge poate avea un impact major asupra creierului, pe măsură ce îmbătrânești.
Cercetătorii au descoperit că cei care au grupa 0 au mai multă materie cenușie în creier decât cei cu grupele A, B sau AB.
Aceasta ajută la prevenirea unor boli precum Alzheimerul.

Pofta buna!

 
"Caviar înșelătoare" 

Aceasta este cea namazyvalka cele mai delicioase din tot ce am încercat. Gustul este foarte similar cu caviar, merge întotdeauna cu un bang! Rețetă Mama "a adus" de la vizitatorii mulți ani în urmă, iar acum acest lucru pashtetik am foarte des! 

Ingrediente: 

Hering - 1 buc 
Unt - 150 g 
Cremă de brânză - 2 buc 
Morcovi (mici) - 3 buc 

Mod de preparare: 

Hering curățat din interior, piele și os. Se fierb morcovii pana cand se inmoaie. 

Hering, morcovi, unt, brânză poftă de mâncare prin masina de tocat si se amesteca. Namazyvalka gata. A se păstra la frigider până la 5 zile (nu știu exact, asa ca nu a fost niciodata). 
Acesta poate fi extins pe pâine, pâine, felii de cartofi fierti sau copti umplute cu ouă, castraveți, roșii. Poftă bună! 
De mai multe ori Experimentul a fost realizat, să ia o muscatura de un sandwich și a cerut să spună ceea ce a spus, în unanimitate, desigur, cu caviar roșu !! Atat de ieftin și veselă și gustoase Încercați .... !!!
Show less  ·  Show original text

Mic dejun


Cura de slabire


Cu o ora inapoi

 Până la 15 Mai ceasornicele noastre mergeau normal, diferenţa între timpul Bucureştilor şi al Vienei fiind de o oră, iar între Bucureşti şi Paris de două ore. Franţa şi-a dat timpul cu o oră înainte, iar România cu o oră înapoi. De la Nistru până la Oceanul Atlantic avem deci acelaşi orar.

Acestea sunt primele rânduri ale articolului “Cu o oră înapoi”, semnat “Neptun,  din „Realitatea ilustrată” – numărul din 11 iunie 1931. O nouă surpriză pentru mine – cel care ştiam că introducerea „orei de vară”  în România s-a făcut de către autorităţile comuniste în anul 1979.

M-am documentat puţin şi am aflat că ora de vară a fost introdusă în România în anul 1931. Schimbarea orei se făcea atunci în prima duminică din aprilie şi se revenea la ora de iarnă în prima duminica din octombrie. Practica trecerii la ora de vară a fost suspendată la sfârşitul anului 1942 – fiind reluată câteva decenii mai târziu – în anul 1979.

O iniţiativă pentru trecerea României la ora Europei Centrale  - absolut justificată din punctul meu de vedere - a fost promovată lunile trecute prin Parlament. Dar ca orice iniţiativă legislativă bună se pare că s-a pierdut pe undeva prin sertarele deputaţilor noştri...

Motivul iniţial al introducerii orei de vară nu a fost – aşa cum s-ar crede – folosirea mai eficientă a luminii soarelui ci... încurcăturile apărute - din cauza fusurilor orare diferite - pe căile ferate europene. De altfel, trecerea la „ora de vară” din anul 1931 o datorăm conducerii Căilor Ferate Române: “Schimbarea orei n'a fost executată din iniţiativa astronomilor, cum greşit cred unii. O astfel de crimă nu putea fi înfăptuită de oamenii ştiinţei. Ideea adoptării orei centrale aparţine C. F. R. Comitetul naţional astronomic a fost principial contra schimbării timpului, dar având în vedere cererea insistentă a direcţiunei generale C. F. R. savanţii noştri au admis moţiunea d-lui prof. Vâlcovici, prin care n'au mai luat în consideraţie fictivele fusuri orare ale americanului Allen, nici chiar meridianele noastre geografice, timpul fiind la urma urmei relativ, conform teoriilor lui Einstein.” (cf. articolului menţionat mai sus)

Pentru că argumentele folosite de direcţiunea C.F.R. în anul 1931 sunt atât de valabile şi astăzi – poate chiar mai actuale în era modernă decât în perioada interbelică – o să le citez din expunerea “d-lui inginer-sef I. Macovei, directorul mişcării C. F. R.”, unul din autorii introducerii orei Europei Centrale în ţara noastră:


 Dacă se priveşte o hartă C.F.R. se poate vedea că avem 15 puncte de legătură internatională ca: Stamora Moraviţa, Clucent, Jimbolia, Curtici, Pecica, Salonta Mare, Episcopia Bihor, Valea lui Mihai, Halmeu, Dragoş Vodă, Bocicoiul Mare, Valea Vişăului, Grigore Ghica Vodă, Schit şi Ştefăneşti  cu Jugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia şi Polonia, ţări amice nouă şi conduse de ora centrală, pe când cu vecina Rusie cu a cărei oră mergem, nu avem nici o legătură şi relaţie.Şi deasemenea că Meridianul Estic al Poloniei 28° 15 trece prin Soroca - Reni -Cavarna, lăsând către Vest cea mai mare parte a ţărei noastre, care prin analogie cu Polonia poate avea fără inconvenient aceiaşi oră, adică ora Europei centrale.

Diferenţa de orarii provoacă mari neajunsuri în stabilirea de legături de trenuri internaţionale, nu pentru că trebuie a se da minutarele ceasornicelor de frontieră cu o oră înainte sau înapoi, ci deoarece ştiinţa mersurilor de tren impune între altele, plecări şi sosiri de trenuri la ore convenabile în capitalele ţărilor pe cari le leagă. 0 plecare mai devreme de ora 7 şi o sosire mai târzie de ora 23 sau 23.30 se consideră ca nepotrivită. Orice deplasare a acestor ore, lipseşte publicul de mijloacele de comunicaţie frecvente şi ieftine ale oraşelor, le diminuează timpul de odihnă de noapte, iar trenurile riscă a avea o frecvenţă puţin intensă.

Un tren care ar pleca la ora 7 din Viena şi ar sosi după ora 24 în Bucureşti, este neconvenabil. Acelaşi tren cu ora centrală soseşte după ora 23.

În conferinţele internaţionale ale orariilor, acest neajuns a putut fi înregistrat foarte adeseori, multe legături neputând fi stabilite din această cauză iar alteori s'a recurs chiar la sistemul condamnabil al oprirei trenurilor, timp nejustificat, în anumite staţii intermediare, ceea ce ocaziona şi supremaţia unora faţă de altele.

Fiecare ţară îşi are graficul său de mers de tren stabilit pe condiţiuni de veracitate, legături, încrucişări, etc. Punerea lor în concordanţă de frontiere în cazul diferenţei de orarii, mai ales când se traversează aceleaşi frontiere de mai multe ori, implică deplasări sau denaturări a graficului cu urmări dezagreabile celorlalte trenuri. Aşa e cazul liniei Grigore Ghica-Vodă - Satu Mare unde aceleaşi trenuri trec de 4 ori frontierele (Grigore Ghica-Vodă, Valea Vişăului, Dragoş Vodă şi Halmeu).

În sistemul actual citirea unui mers de tren, fie el de călători, fie direct de marfă internaţional ne dă un timp aparent, cel real obţinându-se prin operaţii de adăogiri sau scăderi de ore sau minute.

Trenul Orient Expres care pleacă la ora 19,50 din Paris şi soseşte a treia zi la ora 18,25 în Bucureşti, parcurge această distanţă în 44 ore 25' iar nu în 46,25', după cum ramura ce pleacă din Amsterdam la 19.02 şi soseşte la 18,25 o parcurge în 45°43' în loc de 47°23' cât se citeşte în livretul de mers de tren.

În intreaga literatură a orariilor, nicăeri nu apare România cu mândrul săi nume, suntem pur şi simplu aruncaţi la urmă ca stat Balcanic. Dacă pe toate tărâmurile ne străduim pentru occidentalizare, adoptarea orei Europei Centrale va contribui în acest sens.



Sursa:  articolul “Cu o oră înapoi” - semnat “Neptun - din „Realitatea ilustrată” – numărul din 11 iunie 1931 – citit din colecţia Bibliotecii Digitale a Bucureştilor
deazi-deieri.blogspot.com

Eu am grupa 0

Grupa de sânge poate avea un impact major asupra creierului, pe măsură ce îmbătrânești.
Cercetătorii au descoperit că cei care au grupa 0 au mai multă materie cenușie în creier decât cei cu grupele A, B sau AB.
Aceasta ajută la prevenirea unor boli precum Alzheimerul.


UKIP

Nigel Farage speaking in Swansea

Mesaje primite
x

UKIP prin sendgrid.info 



către mine
UKIP_logo.png
Odorica -- UKIP Leader Nigel Farage will be in Swansea tonight for the next Say No to the EU Tour event. Once again, you will be able to watch the whole Public Meeting from 7.30pm tonight here, or by clicking the button below.

watchthestream.png
Thank you for your continued support.

UKIP
http://www.ukip.org/
UKIP · Lexdrum House, King Charles Business Park, Newton Abbot, Devon TQ12 6UT, United Kingdom
Created with NationBuilder, the essential toolkit for leaders.

vineri, 23 octombrie 2015

...


Cacaiala se numeste


Cacaiala se numeste  ameteala din societatea noastra de la Vladica pana la opinca.
Lungirea rezolvarii gravelor probleme ale societatii noastre de la 1989 pana acum fiind lungite pana la calendele grecesti, nu face decat rau intregii populati a ROMANIEI. ASTA INSEAMNA FRUSTRARE, O STARE DE NERVI COLECTIVA.
Cel mai mare rau poporului roman il face aceasta strategie paguboasa dar, bine pusa la punct de catre dusmanii tarii din interior si din exterior.
Lehamitea se instaleaza cand vezi ca nu se intampla nimic si la tv, se perinda tot felul de criminali ai neamului nostru care isi fac un merit de a aparea, pentru a atrage atentia ca sunt nedreptatiti si implicit atragand o gama mare de simpatie si compatimire.
Ei nu au facut nimic in afara de, ca si-au insusit o pereche de pantofi sau o poseta cat un sac. Banii tarii? Cine stie in ce paradisuri fiscale sunt ascunsi si raman acolo pana la inapoierea proprietarului dupa  cateva luni sau ani de parnaie, dar  rasplata inmiita este bine asortata cu viata de nabab pe toate meridianele lumii pentru 5 generatii de acum incolo.
In acest timp prostimea care se uita cu mila la micul ecran, duce in continuare  si in coborare o viata infecta datatoare de boli si in final moarte. Doamne fereste de un razboi, caci fitilul este la granita noastra. Suntem inconjurati de dusmani. Daca vor incepe rusii cu ucrainienii,vor sari si ungurii pentru ca sunt prieteni cu rusii. Asta a fost o divagatie ca a venit vorba.
V-am mai spus ca de aceea peste tot in lume, partidele radicale asazise extremiste de dusmanii lor, nu vor sa taie dintr-o lovitura putregaiul canceros care infecteaza tot organismul, sunt eliminate urgent. Nu vor sa  se rezolve nimic radical ci, doar asa de ochii lumii, boala lunga, moarte sigura. Pana nu vor intelege sa aruncam departe de noi, in focurile iadului acest concept pagubos si generator de boli de nervi colective, nu vom merge mai departe, decat incepand totul de la 0.
As vrea ca sa fiu bine inteleasa, nu vreau pedepsirea fara motiv a nimanui dar, sa ne uitam cum intr-o stare de prostatie ne-a fost furata viata noastra si a urmasilor nostrii de o banda in numar de degetele de la maini, restul fiind doar folositi in timp ce noi am fost si suntem o masa de manevra, nu mai poate continua, daca nu avem minimum de demnitate.
Spunem ca suntem o tara europeana si un popor european cu drepturi ! Ce facem pentru asta? Nimic ??? Popoarele EUROPEI ISI PERMNIT SA  STEA TOLANITE PE OUA CACI, EI SI-AU VAZUT SACII IN CARUTA SI DOAR ACUM CU ACESTI MIGRANTI AU MAI AVUT SI EI TARDIV O MICA TRESARIRE CARE, SE VA TRANSFORMA IN GROAZA CAND VOR INTELEGE CA ACEASTA FESTINA LENTE, LE VA DEMOLA VIATA DE PANA ACUM,  PRECUM UN CASTEL DIN CARTI DE JOC LA UN BOBARNAC SAU O SUFLARE, TOT ESAFODAJUL CREAT DE EI  PRIN IMPILAREA POPOARELOR CREDULE CA NOI SE VA DISIPA.
Poate cu situatia care se va crea,  daca vom fi bine condusi de conducatori indrazneti, cu viziune si vom incaleca si noi calul schimbarii din fuga, sa mai rezolvam ceva si sa dam curajul poporului roman sa iasa din starea de prostatie, in care ne-au adus cei alesi de noi, prin naimplicarea in nici un fel in nimic si privind totul ca pe o datina de la Dumnezeu, careia nu ne putem opune.
Vedeti ca am postat si eu  tot felul de razvratiri din Asia si Africa. Nu discut daca au dreptate sau nu ci, ca sunt implicati cu toata fiinta lor, chiar daca  actiunea nu este ideala si nu va duce la nici o victorie ci, doar la o noua zvarcolire a unor oameni nevinovati manevrati de marile puteri care, tot timpul baga batul prin gard, pentru a mentine o stare de conflict acolo si pentru a avea export  la arme noi si sofisticate, pentru  experimente de incercare, pe pietele arabe si africane.
Vreau sa apuc vremea cand sa vad  cum mijesc si pentru noi zorii unei noi ere, fara putregaiuri.
Dar pentru asta trebuie sa nu mai dormim in opinci ci, sa privim cu incredere si demnitate spre viitor, un viitor faurit de noi. Nu suntem cu nimic mai prejos ca arabii, despre care se zicea sa sunt lenesi. Lenesi, lenesi dar si cand s-au pornit acum nu mai pot fi opriti.
Asa si noi cand ne vom porni nu vor mai sta in fata noastra nici matrafoxati, nici plescoaicele la cap papusa si la cur matusa, nimeni pana nu vom curata locul de aceste besnite imputite care  doar sug ....vlaga noastra.
Afara cu ei  din posturi de decizie si bagarea la bulau pentru pana la moarte si recuperarea  pana la ultimul sfant ai banilor nostrii furati prin saracirea noastra. Mai bine sa ramana acolo unde sunt banii care nu se pot recupera, decat sa ajunga la ei dupa un simulacru de puscarie a acestor serpi verosi  si otravitori.
Nu mai este timp de pierdut, pe caiiii

Pofta buna !

 
Oggi il nostro chef Bernini ci insegna come preparare una saporita insalata ai sapori di mare!

joi, 22 octombrie 2015

Pasarea Phoenix



Foto: Sa renastem din propria cenusa precum pasarea Phoenix.

Curiozitate atatata la maximum de-a valma. zdrentele Marioarei, mineriada, invinuiti, cercetati, farfuze deocheate,
Nimic nu mai are valoare  in fata acestui  taifun, care taraste tara iar cu  zeci de ani in urma, cand aceste probleme se puteau rezolva de atunci, fara mare tambalau acum.
Poate aceasta degringolada este regizata tocmai pentru a trece in fundal vina Matrafoxatului, impreuna cu Plescoaica lui faptul ca, au devalizat o tara intreaga in ultimii 10 ani. Si cand credeam in naivitatea noastra un fost prim ministru acum decedat, ca in Romania nu mai este nimic de furat de acum aproape 20 de ani.
Se discuta cu patos de niste firimituri scapate printre degete de verosii mafioti, mai cruzi ca cei din America si nu se ia taurul de coarne pentru a da socoteala acesti criminali, de lipsa a peste 1000 de miliarde de euro.
Si se mai intreaba unii naivi cum de nu s-a observat in acesti 25 de ani, cat de vinovati sunt cei alesi de noi cu naivitate sa raspunda de  treburile tarii.
S-a observat si s-au infruptat cu totii, doar nu erau prosti sa ne atraga atentia si noua, celor transformati in sclavi ai lor legati la ochi, care eram principalii producatori ai bunastarii lor?.
Dar nu imi pare rau pentru avalansa de  nemernicii care umple ecranul televizoarelor pe toate posturile.
Macar atata satisfactie sa avem si noi, caci acest spectacol,regizat fara nici o recuperare pentru noi, nu ne aduce nici un beneficiu.
Se mai zice ca s-a implementat in Romania democratia originala, care a stat la baza devalizarii tarii si golirea  de  bogatii de catre cei care au pus umarul la trimiterea in sclavie a unui popor prostit si a unei tari  ca Romania, cea mai bogata tara a Europei.
Numai o radicalizare a conceptiilor dreptatii absolute, fara nici un fel de viclesug in a tot amana rezolvarea cu brutalitate a bestiilor care si acum in al 13-lea ceas, ne duc de nas ca pe copii de gradinita grupa mica, se poate merge inainte dupa ce punem punct si de la capat.
Sunt absolut sigura ca ce se petrece acum in Bucuresti, nu este decat un nou spectacol regizat de lichelele natiei noastre.
Se vrea  disiparea interesului public de la situatia grava actuala a tarii si a nerecuperarea decat a prafului de pe toba din paguba.
Viata noastra nu mai este plictisitoare ca pana acum, daca nu se  termina cu nici o finalizare, ci doar cu praf in ochi pentru ca boala lunga este moarte sigura.
Aici si acum ne lipseste un Cromwell dar, macar unul de mucava, pentru  a mai  crea o tresarire insotita de o grimasa, pe fetele imobile ale infractorilor  mondiali.
Cand ma apuc de subiecte arzatoare pornesc spre calculator cu pasul mare barbatesc si inima tresaltand si vreau sa fiu cat se poate de vitriolata dar, pe parcurs ma moi si ma gandesc ca nu este bine daca fac asta pentru ca oamenii sunt lasi si nu inteleg mesajul meu si amana mereu  inceperea finalizarii unui calvar dus din mosi stramosi supusi ca si cum am fi blestemati.
Poate acum cand  zone intinse ale lumii sunt implicate in schimbarea hartilor, poate. poate vom vrea si noi sa facem ceva, sa nu fim exclusi de la astfel de treburi importante, care ar trebui sa ne includa si pe noi. Asta pentru ca pe urma ne va parea rau pentru  urmatoarea mie de ani ca nu am ridicat un deget si urmasii ne vor socoti lasi, ca nu am dat replica istoriei, asa cum o merita. Chiar daca nu vom reusi in totalitate, macar am incercat si am facut ce am putut cu toate ca sortii ne-au fost potrivnici, tot din vina noastra.
Mai mult nu spun pentru ca se subantelege si nu sterg nici un cuvant si nu-mi este frica de nimeni si de nimic!!!

...


UKIP

Nigel Farage on BBC Question Time tonight

Mesaje primite
x

UKIP prin sendgrid.info 

12:39 (Acum 3 ore)


către mine
UKIP_logo.png
Odorica --

UKIP Leader Nigel Farage will appear on BBC Question time, BBC 1 at 10.35PM this evening. Make sure you tune in to support Nigel!

nigelfarage-bbcqt.png
Please consider to help Nigel and UKIP spread the message.

       
UKIP
UKIP · Lexdrum House, King Charles Business Park, Newton Abbot, Devon TQ12 6UT, United Kingdom
Created with NationBuilder, the essential toolkit for leaders.



:)))


Pofta buna !


M. U.

 
FT: CSKA Moscow 1 United 1.

Anthony Martial’s accurate header secures a point for the Reds in the Russian capital.

Read our match report: http://bit.ly/1LFLClV
Tradu

miercuri, 21 octombrie 2015

Slogan

 
Pacea fie asupra voastră și mila și binecuvântarea lui Dumnezeu fie asupra ta frații mei 
Alertă de domeniu a fost schimbat, "domeniul de aplicare al sitului" următorul link 
http://www.csnw.tk/ 
Califat Islamic rămân, cu voia lui Dumnezeu, cea Atotputernic, și cu permisiunea lui si vom rămâne singuri este doare tot
Afișează textul original

FC Barcelona

Sergi Roberto out for seven to ten days with groin strain http://ow.ly/TFBlf 

Sergi Roberto té un estirament al tendó de l’adductor de la cama esquerra #FCBLive http://ow.ly/TFAVy 
Informació patrocinada per Assistència Sanitària Col·legial

Sergi Roberto tiene un estiramiento del tendón del aductor de la pierna izquierda #FCBlivehttp://ow.ly/TFAOx Información patrocinada por Assistència Sanitària Col·legial
Află mai multe  ·  Tradu
FC Barcelona player suffers groin strain in Tuesday's Champions League win at BATE Borisov

:)))

😂😂😂😂

Baiji

 
Partea de lupte între luptătorii de stat și forțele irakiene în partea de nord-est a Mount Makhoul Baiji
Afișează textul original

Bunic-nepot kurzi Ribaat


Manchester United

 
Happy birthday Paul Ince
Translate

Pofta buna !

Lautari de altadata

Muzica lăutărească i-a însoțit mereu pe români de-a lungul istoriei. Prezente la cele mai importante evenimente din viața lor – nunți, botezuri, înmormântări – acordurile muzicii lăutărești au răsunat și în momente cruciale ale istoriei. Dar să nu anticipăm:

Primii lăutari

“ Pe la 1558, erau renumiți lăutarii robi ai lui Mircea-Vodă Ciobanul, care ziceau atât de frumos pe alăută, încât Domnul Țării nu găsește alt dar mai frumos și mai scump să-i facă Vornicului Dingă “de la Moldova", decât dându-i rob pe faimosul Ruste Alăutarul. De altfel toți boierii mari aveau lăutari vestiți pe acea vreme. Astfel Bărcan Comisul a avut pe Trâmpea Alăutarul, pe care l-a vândut cu 4000 de piaștri, o sumă enormă pe acele timpuri (un piastru = un leu vechi). L-a cumpărat tot vornicul Dingă care pare să fi fost un mare apreciator de muzică.” (1)

Intrarea triumfală
 a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia
Istoricii ne arată că la 1599, “laintrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, îl urmează pe Domn, în cetate, o ceată de lăutari-țigani, cântând imnuri naționale, că intrarea s’a făcut în sunetul viorilor țigănești, cari știau să cânte pentru toate ceasurile din viața omului, ceea ce denotă că, alături de cei 8 trâmbițași, cari mergeau înainte, erau și viori țigănești.”  Deasemenea “cu 33 de ani mai târziu Leon Vodă, domnul Moldovei, a primit pe Paul Strassburg, solul lui Gustav Adolf, cu un alai de cântăreți cu chitară.”(2)

În acele timpuri însă:

“ Lăutarul, deși oareșicum disprețuit și umilit, “neputând să ia față de om bun sau de boier" fiind “bajocura lui Dumnezeu și a oamenilor", totuși lua parte la toate alaiurile domnești. Când se'ntorceau domnii de la Constantinopol, făceau un popas la Văcărești, în preajma intrării în București. Aici erau întâmpinați de episcopi și de mitropolit, cu mare alai, precum și de de armașul cu cei cinci sute de lăutari câți erau în București. Acest obicei s'a perindat, de câte ori se avea prilejul, până la domnia din veacul trecut, a lui Mihai-Vodă Sturdza.” (1)


Lăutarii robi

Lăutari din secolul al XIX-lea
“ Țiganii au păstrat comoara noastră de cântece și poezii populare, din generație în generație lăutărească. Deși uneori li se reproșează că au denaturant spiritul național, deoarece ar avea “gust u" - după cum afirma A. D. Xenopol – totuși nu mai puțin adevărat este că sunt înzestrați de “un simț poetic și muzical superior mulțimei îndeobște", cum observă același autor.

G. O. Teodorescu a rămas uimit “în fața unui țigan obscur, gărbovit de ani și de nevoi", care la vârsta de 74 de ani păstra în mintea lui o comoară de hore, doine și balade bătrâne. Un cântăreț lăutar, căruia îi datorăm scăparea din noianul uitării a celor mai frumoase, mai bogate și mai interesante părți din literatura românească nescrisă. Numele acestui lăutar e Petrea Crețul Șolcan, unul dintre fii lui Mihai Șolcan.

“ Spre a vă forma o idee, despre bogăția păstrată într’o memorie  - spune G. D. Teodorescu - vă afirm că în scurtul spațiu de 3-4 zile, mi-a spus și mi-a cântat legende și doine, care nu cuprind mai puțin de 7000 de versuri, ceea ce samănă în cantitate cu unsprezece cărți din ‘Iliada" lui Omer și încă alte nouă cărți din “Eneida" lui Virgiliu. Cine dintre noi știe să recite 11 rapsodii omerice și 9 cântări virgiliane ?"(1)


Muzica lăutărească și… dragostea

Pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea lăutarii erau nelipsiți din preajma tinerilor boieri:

 “ Moda pe atunci, eleganța supremă era, pentru tinerii boieri, de a oferi jupâneselor iubite, concerte cu lăutari, câteodată chiar sub ferestrele lor, apoi pe la preumblări, prin viile de la Copou sau prin grădinile domnești de la Frumoasa. Tarafe de lăutari, într’adins tocmite, cântau cântece de dragoste la adresa unei femei frumoase, care ea singură știa prea bine cui era închinat omagiul armonios, de care toți și toate profitau. Ofta țiganul, iar boierul se uita lung și primea răsplata dorită, o ochire sau un semn.” (2)


Lăutari celebri

Barbu Lăutaru

Barbu Lăutaru
de Iosif Iser
Pe numele lui adevărat Vasile Barbu Cobzarul a fost cel mai vestiti lăutar al secolului al XIX-lea. Fiu al lui Stan Barbu, un alt lăutar vestit din Moldova, Barbu Lăutaru s-a născut undeva prin prin anul 1780 (se știe cert doar că în anul 1812 era deja însurat și era staroste de lăutari). Taraful lui era nelipsit de la petrecerile Iașului de altădată, organizate la “Valea Adâncă”, “Schitul Tărâță”, “Galata” sau “Viile de prin prejur”.

Pe atunci, “Barbu Lăutaru și alții de seama lui, pentru un cântec din bătrâni, cu:

Floricică, floare-albastră
Ce-ai crescut în calea noastră...

sau alte romanțe la modă, primea câte un pahar de galbeni și zimți, lire sau napoleoni, pe cari boierii îi arunca cu dărnicie în paharul lăutarilor.” (1)

Marele talent al lui Barbu Lăutaru a fost apreciat de unul din cei mai mari muzicieni ai epocii. Franz Lyszt, care îi spunea la sfârșitul unei petreceri organizate în anul 1874 la Iași, în timp ce îi întindea un pahar de șampanie:
“ – Bea Barbule lăutar, stăpânul meu, bea căci Dumnezeu te-a făcut artist și tu ești mai mare decât mine !”

Relatarea aceste întâlniri o găsiți aici:


Barbu Lăutaru a murit în 18 august 1858 și a fost înmormântat în cimitirul bisericii Sf. Ion Zlataust din Iași.



Sava Pădureanu


Lăutar (Ionică Barbu) 
cântând la o chitară 
cu două cordare
“Mulți lăutari români au cutreierat străinitătea.Sava Pădureanu, cobzar și violist, s'a produs și la Petersburg la curtea țarului. Autorul acestor rânduri a avut norocul de a-l mai apuca. L-am auzit cântând cu taraful lui la Terasa Frascatti, pe când eram copil. Avea un ritm extraordinar, o vervă îndrăcită. El purta fracul cu pieptul plin de decorații conferite de diferiți suverani, iar cei din taraful lui purtau costum național. Erau numai opt inși în orchestră: două contrabase, un țimbal, un nai, apoi piano și –- dacă nu mă'nșel - încă viori. În orice caz era o alcătuire orchestrală ciudată; mai ales este de remarcat proporția mare a contrabaselor. Am auzit interpretându-se între altele o fantezie din “Carmen", cu un avânt pe care nu-l voi uita niciodată. Era parcă o altă compoziție, un alt Bizet, cu o viață nouă, muzica spaniolă scrisă de un francez, trecută prin prisma temperamentului țigănesc, cu o putere de sugestie pe care mi s'a părut că nu știuse să o dea nici una din orchestrele bogate de operă auzite de mine până atunci.” (2)


Cristache Ciolac

Cristache Ciolac
“Pentru a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Christache a fost ceea ce Barbu Lăutarul fusese în prima jumătate a secolului al 19-lea. Aproape patruzeci de ani spune d. Radu D. Rosetti - n'a fost petrecere, nuntă, banchet fără taraful lui Ciolac și tot el era chemat să delecteze urechile monarchilor și persoanelor distinse, vizitatori ai curții regale românești. Câte alaiuri domnești, alte evenimente mari din istoria României moderne nu ne-a slăvit cu vioara lui fermecată!

C'a fost masă mare de 10 Mai, banchet la inaugurarea podului de peste Dunăre, nunta de argint al Regelui Carol, căsătoria Regelui Ferdinand… Ciolac era nelipsit, ca și în climaterica stațiune a Sinaii unde muzica sa se'ngâna cu susurul apei Peleșului. A fost în adevăr, un fenomen al muzicalității românești, apreciat de marii Enescu, Kubelic, Paderewsky, Jaques Thibaud etc.

La Paris, cu prilejul inaugurării Expoziției din 1889, șefii de orchestră trebuiau să execute o compoziție ocazională. Ciolac care nu buchinea o notă, învățase partitura viorilor pe de-a rostul, ascultând-o la repetiții, cum o cântau ceilalți. Într'o sală cu mii de spectatori, concertul începu, urmărit cu interes de melomani. Un scurt circuit stinse electricitatea pe neașteptate. Toată lumea rămase în intuneric și orchestra încetă brusc. Auditorii și muzicanții uluiți, auziră atunci răsunând înainte, în beznă, o singură vioară, a lui Cristache, care-și urmă partiția până la sfârșit, cu mult elan, în mijlocul tăcerii religioase din enorma sală a concertului. Urale și aplauze furtunoase recompensară pe nevăzutul artist.

Când se află cine era, lăutarul român fu obiectul unei manifestații de mare simpatie, primind o invitație să dea un concert a doua zi împreună cu taraful lui, la o serbare oferită de Loubet, președintele republicei franceze. Avu un și mai mare succes! Vioara lui plângea și suspina cu accente de irezistibil farmec. Loubet, fermecat, îi oferi, personal două mii de franci francezi:

- O, nu! Excelență, nu pot primi acesti bani - îi spuse lăutarul nostrum – marea cinste de a fi cântat în fața Președintelui Republicei Franceze nu trebuie plătită!

În altă împrejurare, Alex. Vlahuță, Octavian Goga și Delavrancea i-au dat lui Ciolac următorul autograf: “Să trăiești dragă Ciolac! Patru milioane de oameni cântă de veacuri doina asta, și numai tu știi s'o spui și boierilor".” (2)

Dintre lăutarii faimoși de altă dată voi mai aminti doar pe Didică Scripcarul (de la care Vasile Alecsandri a “adunat mai multe cântece poporale”), Ionică Barbu (fiul lui Barbu Lăutaru), Neculai Paraschiv (faimos la începutul secolui al XX-lea), Gheorghe Ochi-Albi (“cobzar și viorist vestit, care a cântat la Petersburg înaintea Țarului Alexandru al III-lea și a încântat curtea imperială cu taraful lui”) sau pe Petrea Crețul Șolcan (faimosul “lăutar al Brăilei”).

“Rapsozii aceștia, purtătorii din generație în generație, timp de veacuri, a făcliei muzicii, au lăsat și urmași de valoare. Nu ne putem opri, ca cel puțin să cităm câteva nume: prof. Dim. Dinicu, animatorul orchestrei filarmonice, o glorie a muzicii românești, și căruia îi este rezervată o frumoasă pagină în istoria noastră culturală; fermecătorul violinist Grigoraș Dinicu; violoncelistul excelent Ochi-Albi, care e păcat că ne-a părăsit stabilindu-se în America; apoi Buică, mare violonist, mort în mizerie.”

Surse:

- (1) Mihail Gr. Poslușnicu – Istoria musicei la români – Editura Cartea Românească – 1928;
- (2) Alex F. Mihail – articolul “Lăutarii noștri” publicat în revista “Realitatea ilustrată” din 8 aprilie 1934.