Ministrul elen al Apararii, Panos Kammenos, declara recent ca in cazul in care tara sa nu primeste sprijin in depasirea crizei economice si daca zona euro nu este de acord cu relaxarea conditiilor impuse Greciei prin acordul de finantare, Atena ar putea sa-si deschida granitele pentru miile de refugiati care bat la portile Europei, din tari din Asia si Africa aflate in razboi.
In replica, presedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a afirmat ca in cazul in care Grecia isi deschide frontierele “valului de migranti” de pe alte continente, atunci celelalte tari din spatiul Schengen isi vor inchide granitele cu Grecia, ceea ce ar fi similar cu o excludere a statului elen din spatiul european comun de libera circulatie, potrivit EuObserver.
Declaratia lui Dijsselbloem vine la o zi dupa cea a premierului olandez Mark Rutte care, adresandu-se luni Parlamentului, a spus ca in cazul in care Grecia permite unui numar mare de migranti sa patrunda in Europa, tarile membre ar trebui sa se gandeasca serios la o eventuala excludere a tarii din spatiul Schengen.
Grecia intentioneaza, totodata, sa-si deschida granitele cu Turcia si sa inchida si serie de centre pentru imigranti de pe teritoriul tarii.

Premierul olandez a catalogat propunerile care vin de la Atena ca fiind “prostesti” si inacceptabile, precizand ca in cazul in care Grecia continua sa faca astfel de presiuni, va fi exclusa “foarte rapid” din spatiul Schengen, potrivit site-ului olandez www.dutchnews.nl.
Spatiul Schengen, din care fac parte 26 de tari europene semnatare (din care patru nu sunt membre UE: Islanda, Norvegia, Elvetia si Lichtenstein), permite populatiei acestor state sa circule liber, fara controale la frontiere.
Romania si Bulgaria asteapta de cativa ani sa fie primite in aceasta structura, autoritatile olandeze apreciind recent ca cel mai probabil Bucurestiul nu va deveni nici in 2015 state membru Schengen.
Grecia si restul Europei, un mariaj tot mai tensionat

Declaratia ministrului elen al Apararii nu este singura care a contribuit la escaladarea relatiei dintre Grecia si restul Europei.  
Ministrul grec al Finantelor Yanis Varoufakis se afla, in aceste zile, in centrul unui nou scandal cu Berlinul, dupa ce televiziunea germana a difuzat luni o inregistrare video din 2013 in care acesta pare sa faca un gest obscen la adresa puterii economice europene.
Varoufakis a negat ca a aratat degetul mijlociu - "stinkefinger" in germana -, intr-un gest obscen, in timpul unui discurs sustinut in Croatia, in care a afirmat ca ar fi fost mai bine ca Grecia sa paraseasca zona euro in 2010 decat sa accepte un plan de salvare european. "Inregistrarea video a fost trucata, fara indoiala", a declarat el luni pentru site-ul revistei germane Der Spiegel.

Un economist marxist, Varoufakis a surprins numeroase capitale europene prin abordarea sa neconventionala, parand sa puna sub semnul intrebarii, in interviuri, onorarea unor angajamente pe care Grevia si le-a asumat.
El a fost criticat, de asemenea, pentru ca a aparut intr-un material publicat de revista franceza Paris Match, alaturi de sotia sa, pe terasa unui apartament de lux din Atena cu vedere spre Acropole. Varoufakis a spus ulterior ca regreta sedinta foto, dar nu si interviul.
Purtatorul de cuvant al cancelarului german Angela Merkel a dezmintit saptamana trecuta ca ar exista vreun "conflict personal" cu Atena. Schaeuble a declarat saptamana trecuta ca nu exclude o iesire "accidentala" a Greciei din zona euro. Tot saptamana trecuta, Atena s-a plans Berlinului, afirmand ca Schaeuble l-ar fi insultat pe Varoufakis la o conferinta de presa. Ministrul german a negat acuzatiile.
Premierul grec, Alexis Tsipras, a pus si el gaz pe foc saptamana trecuta, cand a acuzat Germania ca se foloseste de “trucuri legislative” pentru a evita plata despagubirilor pentru cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Declaratia vine in contextul in care Germania a afirmat in repetate randuri ca si-a platit toate obligatiile rezultate in urma razboiului.
Grecia incearca in prezent sa aconvinga FMI, UE si Banca Centrala Europeana sa deblocheze noi fonduri din programul de asistenta financiara in valoare de 240 de miliarde semnat in 2010, program care expira la finele lunii februarie, dar care a fost prelungit cu patru luni la cererea guvernului de la Atena.