Reda-i copilaria lui Stefanut

sâmbătă, 23 august 2014

Un impotent indragostit



Avem un Matrafoxat impotent dar, indragostit :)))


Basitii sunt prosti, dar pe ei ii mira lucrul asta !

6

Ma uit ce caraghiosi sunt  moderatorii si invitatii la emisiunile de dezbatere politica.
Ce este nevoie de atata pudibonderie cand totul este clar? Avem un Matrafoxat  impotent dar, indragostit de  o parasuta care se vrea catarata in cea mai  inalta functie in stat de  el, pentru ca este lasat sa zboare cu elicopterul:)))).
Si pentru mizeria asta trebuie sa induram ruinarea tarii, precum i-a facuit cadou si cele 4 miliarde de euro si noi am privit  muti la acest sacrilegiu, fata de poporul roman ingenunchiat in mizerie.
Unde este societatea civila care trebuie sa organizeze proteste, dar nu cu cativa oameni. Organizate meticulos si cu simt de raspundere.
V-am mai spus ca  omenirea este datoare MAFIEI AMERICANE care s-a implicat in sindicate si a obtinut toate drepturile lor valabile si acum. Dar oare noi mai avem sindicate ? Ele trebuiau sa fie motorul stoparii acestor vexatiuni la adresa poporului roman, datorate de impotenta in dragoste.

VEXAŢIÚNE s. v. afront, injurie, insultă, jignire, ocară, ofensă, ruşine, umilinţa.

Ps. Ce simte nevasta ? Ce raspundere are medicul in diagnosticul adevarat dat Matrafoxatului?
Mai poate el sa se autointituleze "sef al statului"?
O boala din dragoste este normal sa fie in mod rusinos afisata, mai ales pentru un impotent ????
Romania ce are de zis? Romanul simplu stie tot dar, este ca lovit in cap de asa o mizerie umana turnata peste el si nu reactioneaza..  

Frumoasa vecina noastra

O turma de oi



Un popor transformat intr-o turma de oi

Am citit superficial din lipsa de timp atunci, despre stagnarea evolutiei Romaniei si romanilor.
Se vorbea in acel articol ca numai datorita spuselor din vremuri imemoriale si insusite, cand romanilor li se face o mai mare sau mai mica nedreptate. Aceste vorbe magice care lasa lucrurile sa curga fara a se lua nici o atitudine sunt:"lasa ca il va pedepsi el Dumnezeu".
Aceste vorbe lasa nepedepsit pe vinovat si mai ales dovedeste ca, romanul este  ca turma de oi, la marginea   prapastiei.
Asta s-a manifestat si in politica,  finante si in viata de zi cu zi.
Alte popoare nu au aceeasi atitudine.
A lasa sa mearga lucrurile inainte, fara a da riposta cuvenita inseamna a da curaj pentru inca o repriza de nedreptati. Aici in Romania se spune sa te adresezi justitiei care, in mod voit aceasta se misca precum un melc, dand posibilitatea ca si judecatorii sa-si acumuleze mita si sa nu fie niciodata pedepsiti, pentru nedreptatea facuta. Justitia trebuie sa dea socoteala!!! Romanii nu sunt victimele bandelor de infractori sau nici a mafiei, ci in primul rand ai JUSTITIEI. Am vazut cum alte natii nu sunt asa de rabdatori incat,  dreptatea lor sa fie calcata in picioare de orice infractor.
De aceea atitudinea romanilor in general este ca  de oaie, sta cu capul in jos si merge fara sa schiteze nici un gest de impotrivire, in prapastie.
O pregatire civica este necesara si o maturare a celor care au impus si intretinut aceasta atitudine jignitoare fata de neamul nostru.
Justitia trebuie sa urgenteze judecatile pentru pedepsirea vinovatilor si a mai scurta  mana mitei , daca nu vor de voie sa fie de nevoie, cu scoaterea lor din justitie pentru tot restul vietii si a fi pilda  pentru cei care vor sa faca, ca ei.
De aceea spun toti ca un papagal, am incredere in justitie :)))
La orice  problema care s-ar putea rezolva urgent, esti indemnat sa te adreseazi justitiei. Se spune asta in bataie de joc, justitia isi lungeste gatul dupa mita si in caz ca se rezolva dupa marirea mitei nefavorabil, asta este : Am avut incredere in justitie si am dat mita mica:)))
Nu-mi mai aduc aminte ce se spunea, in articolul despre atitudinea romanilor  delasatoare in fata nedreptatilor. Daca citeam totul si  copiam, acum imi era de mare ajutor, caci articolul era dur cu acesti credinciosi romani care  si-au insusit zicala:"capul plecat sabia nu-l taie, dar paste iarba".
Pana atunci ruinatorii Romaniei si ai romanilor in orice domeniu, zburda linistiti:((( 

Pofta buna !



Pofta buna !

Pain au jambon fumé, chèvre, figues et miel







Recette Pain au jambon fumé, chèvre, figues et miel



Temps de préparation : 20 minutes
Temps de cuisson : 10 minutes
Ingrédients (pour 3 personnes) :- 6 tranches de pain complet précoupé (exemple: jacquet)
- 6 chèvres frais (vendus en barquette)
- 2 figues
- 6 tranches de jambon fumé italien
- Miel

Préparation de la recette :


- Retirer avec un couteau les croûtes des tranches de pain

- Recouvrer toute la surface de chaque tranche avec le jambon

- Couper en lamelles un morceau de chèvre frais

- Placer ces lamelles sur le jambon

- Découper les figues en lamelles

- Placer quelques lamelles sur le tout

- Rajouter quelques gouttes de miel avant d'enfourner

- Mettre au four en "chaleur brassée" pendant 10 minutes environ

Vous pouvez rajouter quelques gouttes de miel si envie.

Servir tiède.


Constantin Tanase (1880-1945)



Despre… “Visul lui Tănase”


Visul lui Tanase

Constantin Tănase în...
 "Visul lui Tănase"
Constantin Tanăse, regele revistei româneşti, marele decoperitor şi creator de vedete, impresarul impetuos care a adus cel mai  mare star al vremii la Bucureşti (pe Josephine Baker în anul 1928) a fost şi... actor de film. A jucat în trei fime: “Peripeţiile călătoriei lui Rigadin de la Paris la Bucureşti” (1924), “Visul lui Tănase” (1932) şi “Răbdare, Tănase” (1943). Din păcate peliculele din anii 1924 si 1943 s-au pierdut. S-au păstrat doar câteva secvenţe din coproducţia româno-germană din anul 1932 - “Visul lui Tănase”.





Interpretând în film cupletul "C'est la vie în travesti"

Interpretând în film cupletul
"C'est la vie în travesti"



Scenele exterioare din acest film au fost filmate în Bucureşti iar scenele din interior au fost transpuse pe celuloid în studiourile Tobis-Melofilm din Berlin, studiouri în care s-a făcut deasemenea montajul şi sonorizarea peliculei. Premiera filmului a avut loc în 11 aprilie 1932 la Cinematograful Regal din Bucureşti. Cu câteva zile înante de premieră Constatin Tănase a acordat un interviu săptămânalului “Ilustraţiunea Română” în care dezvăluie reporterului câte ceva din povestea realizării filmului:



Tănase, inepuisabilul Tănase, a turnat la Berlin. 0 veste senzaţională pentru numeroşii admiratori ai minunatului comic, deprinşi să-l vadă descreţind frunţile cu un singur gest, stârnind, cu o singură vorbă, furtuna de râs şi de aplauze !
Visul lui TanaseTănase pe ecran !
La început am crezut că este o glumă sau - în cel mai bun caz - un simplu proiect, pe cât de laudabil pe atât de interesant; dar întâmplarea a făcut ca însuşi Tănase să-mi confirme faptul drept o realitate.
-  Da, am turnat, Mitică. Şi încă cum…
-  La Berlin ?
-  Da, la Berlin. Un film cum îmi place... Un film cu frumoasa Lidia Alexander şi cu minunatul Trantmann, în regia cunoscutului Aldor... Visul lui Tănase! N'ai citit prin gazete ?
-  Am citit numai de voiajul lui Tănase la Berlin. Credeam că-i vorba de un vis...
-  Ai să vezi! Un vis care te va amuza, cât un cuplet de ale mele - Schlagărele revistelor de succes... Râzi cu poftă şi din belşug: e singurul remediu pe care l-am găsit contra necazurilor. Şi care om n'are astăzi necazuri…
*
*   *
Visul lui TanaseTănase, în bună dispoziţie ca'ntotdeauna, mi-a povestit, aşa cum numai el ştie să povestească, impresii din Berlin:
-  M'a impresionat studio-ul casei Tobis Melofilm unde am turnat. Oameni de isprava - tehnicp neîntrecută. Dacă ar şti spectatorii cât se munceşte într’un studio, cum se lucrează şi ce minuni realizează cinematograful modern, ar iubi şi mai mult ecranul.
 Am avut un larg şi preţios concurs din partea tuturor. Am avut şi o surpriză plăcută. Studenţii români actori la Berlin mi-au făcut o entuaziastă primire; m'au îmbrăţişat cu căldura lor tinerească; ba, ceva mai mult, m'au ajutat la filmare, scutindu-mi cheltuiala. În mijlocul lor am petrecut clipe neuitate, retrăind departe de ţară, sufletul studenţimii noastre, pe care îl lubesc atât de mult...
-  Ai avut şi dificultăţi ?
-  Mai mult sau mai puţin. Pe străzi sau în localuri trebuia să folosim trucuri, pentru că mulţimea curioasă năvălea şi îmi strica scenele. Când vei vedea filmul, îţi vei putea face o idee cam pe unde am umblat în Berlinul atât de impozant şi de fermecător.


Visul lui Tanase  Cu tot debutul meu, am regizat şi eu unele scene care au plăcut “maeştrilor"... Îmi reamintesc una care m'a făcut şi pe mine să râd… Trebuia să înscenăm o bătaie. M'am oferit s'o regizez aşa cum ştiu eu... româneşte. Nu le-am putut traduce ce'nseamnă un toc de bătaie; dar le-am arătat... Când mi-am înfipt mâinile în părul bucălat al artistelor, când am început să trântesc şi să lovesc, să fac urât, ca la o bătaie veritabilă, s'au produs momente de panică cum nu cred să se fi produs cândva în vre-un studio. Cum, dintr'o eroare, o replica a fost dată greşit, operatorul ne-a invitat să repetăm scena. Întelegi capul bieţilor artişti... Îngroziţi, au cerut ca Herr Tănase să facă bătaie de studio nu bătaie autentică cum făcusem. Am râs cu poftă, făgăduind că voi fi... ceva mai blând...
-  Dar ceva din subiectul visului mi-ai putea spune?
-  Imposibil. Surpriză chiar pentru d-ta care te interesezi atât de amabil de debutul meu în film. Pot să te asigur numai că-i extrem de interesant, palpitant, amuzant; de aceea te invit la premiera care va avea loc în curând.
Visul lui Tanase

Constantin Tănase nu a divulgat reporterului subiectul filmului păstrând “surpriza” pentru premiera care urma să aibă loc peste doar câteva zile, aşa că o să vi-l dezvălui eu: filmul este un scheci despre  peripeţiile din Berlin ale  lui Constantin Tănase, unde este invitat pentru a juca într-un film. Povestea filmului spune că actorul devine un mare star dar că, în toiul aplauzelor de la final, artistul se trezeşte și realizează că totul a fost doar... un vis!
După premiera de la Cinematograful Regal a urmat un lung turneu de prezentare a filmului în toată ţara. În timpul acestui turneu, la finalul filmului, Constantin Tănase apărea “în carne şi oase” pe scenă şi dialoga cu imaginea sa de pe ecran.

Sursa: articolul “Visul lui Tănase” – publicat în “Ilustraţiunea română” – numărul din 30 martie 1932 – răsfoit în Biblioteca Digitală a Bucureştilor
deieri-deazi.blogspot.com

Zorii Aurii

gd1
Camaradul Nikos Michos (membru al partidului Zorii Aurii din Evia, Grecia) prezintă un argument în fața Comisiei pentru Apărare a Țării referitoare la situația din Gaza.
Israelul, în ciuda crimelor comise în Gaza nu a fost sancționat de către Grecia sau NATOMichos a vorbit despre situația din Serbia și vărsarea de sânge care a avut loc. NATO, ONU, și Grecia nu au aratat nici o sensibilitate acolo. El a făcut apoi referire la Siria și masacrele creștine din țară de către musulmanii radicali.
Acesta sustine ca in Fasia Gaza se intampla un GENOCID si nimeni nu vorbeste despre actiunile rasiste ale evreilor.
Redactia Nationalisti.ro


Tu CE PARERE AI? Lasa un COMENTARIU 

Piedica



Societatea impiedicata sa mearga inainte

Situatia de acum din Europa se aseamana pana la IDENTIFICARE  cu situatia din Europa dinaintea Primului Razb. mondial. Aceeasi  lene puturoasa a statelor Europei buhaite, traite in opulenta ca niste besnite batrane  autosatisfacute. Asta este ingrijorator!
Se vede ca, numai dupa cate o actiune violenta, apare scheletic un comunicat, sau nici o pozitie fata de  ce se prevesteste in Ucraina.
Dar poate  actiunea RUSIEI II MAI SCOATE DIN ACEASTA AMORTEALA DE BABA BATRANA SI BOLNAVA, preocupata doar de flatulatii.
Daca ne uitam numai in curtea nostra, ce reprezinta pentru viitor mizeria asta de viata sociala? Asta este viata? In ce pepiniera ne crestem si educam copii? Intr-o hazna morala fara putinta de scapare ?
Referitor la Europa se reia ciclul.
Viata indestulata da pe dinafara. Nici nu inteleg mai marii Europei ce rau au facut ei prin inglobarea cu forta a unor  etnii, in asa zisa democratie a societatii noastre actuale. Asa ceva se facea  dupa ce  era asigurata in interiorul Europei democratia consolidata si apoi dat liber la incorporarea fara nici o pregatire prealabila, a altor etnii care, precum tiganii nu erau pregatiti pentru civilizatie, nici peste poate 1000 de ani !.
Dar  s-a intamplat si mai rau, ei neintelegand mersul istoriei si binele care li s-a facut, fiind primiti desculti in marea masa civilizata a popoarelor ca egali, prin tupeul care il au si  lipsa limitei, s-au urcat pe capul nostru al romanilor, care intrati si noi in familia europeana  furati, saraciti, umiliti de cei din tara si dinafara ei, am pierdut startul si am acceptat fara nici o opozitie preluarea puterii si conducerii tarii de toate loazele si acum vedem ca pe ceva normal ca tiganii, sa-si impuna punctul de vedere si sa fim catalogati cu totii ca tigani si Romania, Tigania. S-au inversat valorile. Cei de cat.a 2-a de pana acum nu inteleg ca ei, chiar daca s-au cocotat cu forta pe ierarhii, tot asa vor ramane oameni de cat.a 2-a, care trag societatea inapoi, pentru inca poate 1000 de ani. Pudibonderia  de acum practicata cu aplomb a celor care conduc Europa,  spunand ca sunt egali celorlalti, este de conjunctura si pune centura de sinucigas societatii,  impiedicand-o sa mearga inainte. Societatea acum trebuia sa mearga la trap, nu ca o caruta tiganeasca trasa de un cal costeliv.
Cum se vede cu ochiul liber, Europa a pierdut prin  introducerea in comunitatea ei, a acestor bombe cu ceas intarziat. Societatea nu mai are repere, totul este pe fuga si cat de curand va intelege ca si-a taiat craca de sub picioare. Si odata cu ei si noi, pentru ca nu mai este cale de intoarcere. Numai reluand ciclul de la inceput  prin formarea unei societati curate,bazata pe valori intelectuale autentice, scuturata de toate loazele, pentru a constitui  un model pentru ei, numai asa vom progresa. Si dupa o consolidare solida si nu precara  ca pana acum, numai atunci se va socoti ca am mers inainte  pe un drum sigur.
Dar asta se va face in liniste ? Sau prin violenta pentru ca aici este vorba de cuibusorul caldut al traiului dus de catre europenii, decazuti din toate punctele de vedere, multumiti sa duca viata de urs in hibernare,  ca in ultimele decenii.  Poate ca URSUL RUS, le va pune bomba sub curul lor lataret, umflat cu flatulatii, fara nici o grija.
Totul va fi spre binele nostru????  Vom afla cat de curand !!!

vineri, 22 august 2014

Anecdota



Henric al VIII-lea și episcopul

Henric al VIII-lea, regele Angliei, hotârî să trimită un episcop la Francisc I, regele Franţei, într-o vreme când relaţiile dintre cei doi monarhi erau foarte încordate.Episcopul îi obiectă că misiunea încredinţată îi punea viaţa în primejdie.

- Să nu-ţi fie teamă! ripostă Henric. Dacă Francisc te va ucide, voi pune să fie decapitaţi francezii aflaţi în puterea mea.

- Vă cred, spuse episcopul. Mi-e teamă însă că nici unul din capetele lor nu se va potrivi pe umerii mei!



Faut-il égorger les FM :. ?


Indubitablement, après maintes et maintes réflexions, et en notre âme et conscience,
la réponse est  : 
Oui !
HES
Connsses issues des LGBT et de Terra Nova :., la clique judéo-maçonno-lgbto-socialo va jusqu'à prétendre que 
Ah bon ?
Nous apprenons donc ainsi qu'une vulve + une vulve ou qu'un pénis + un anus, et qu'une vulve + un  pénis, seraient égaux,
et donc  procréateurs ?
Excusez-nous, atteint sans doute, par une dégénérescence précoce de nos neurones et appartenant à la vieille école, il nous apparaissait
que la procréation était le fait seul de H + F.
Nous avons vis-à-vis de ces menteurs une haine épanouie et décomplexée.
Ils vous font prendre des vessies pour des lanternes, 
et s'attaquent surtout aux jeunes générations, leur promettant la Lune, quand la sexualité,
si elle s'arrête à l'homosexualité est un puits sans fond,
où pataugent et grouillent les pervers narcissiques. 
Soit, ces HES qui font le jeu du NOM/NWO, sont des pauvres filles, 
soit, elles sont cyniques au dernier degré. 
La base fait partie du premier clan, la direction du deuxième.

 
 
HES = Menteurs à trucider.
Toute notion d'égalité nous révulse, c'est un asservissement, un nivellement pas le bas et par les fondements.   Par ailleurs,  
et croyez-en notre expérience sur le tas,
"H + H"  & "F + H" au plumard,
et parfois même "H + H + H" ou "H + H + F" ou encore "H + F + F", 
(Oui, oui, oui, vous avez bien compris !)
ne procurent pas du tout la même sensation,
et quel que soit le pied ou pas, 
le résultat n'est pas le même.
La bissexualité est une source d'emmerdes, et l'homosexualité, quant à elle, 
est abyssale.


:)))


Istorie falsificata


     Extratereştrii Anunnaki şi elita Illuminati conduc Pământul din vechime! Ei ne ţin în sclavie de atunci… de aceea toată istoria noastră e falsificată!

anunnaki zeuMichael Tsarion, în cartea sa “Astroteologia şi mitologia siderală” spunea următoarele: “Trebuie să fim de acord cu afirmaţia că subiectul istoriei este unul dintre cele mai plictisitoare subiecte. Studiul despre cum a fost manipulată istoria este, cu siguranţă, unul dintre cele mai interesante”. Filozoful Jean-Jacques Rousseau spunea ceva asemănător: “Falsificarea istoriei este lucrul cel mai cunoscut care i-a condus pe oameni în istorie”.
Conform teoriei lui Zecharia Sitchin, extratereştrii Anunnaki au sosit pe planeta noastră în urmă cu 450.000 de ani, din lumea lor, planeta Nibiru. Se crede că ei au venit aici pentru a găsi aur, cu scopul de a revitaliza atmosfera lui Nibiru şi a o proteja de radiaţiile cosmice mortale. Anunnaki i-au creat pe oameni ca o rasă de sclavi, încrucişând ADN-ul lor cu cel al lui Homo Erectus (vezi mai multe în acest articol: Anunnaki, extratereştrii de pe Nibiru pe Pământ: o istorie de 450.000 de ani (partea 1)). De la aceşti Anunnaki am învăţat să fim obsedaţi faţă de aur.
Adevărul istoric este acela că speciile reptiliene de extratereştri au condus Pământul încă din vechime, şi continuă s-o facă prin familiile conducătoare ascunse în organizaţia Illuminati. Anunnaki ne-au învățat ierarhia, violența, lăcomia, sclavia, îndatorirea. Ei ne-au făcut să ne închinăm lor, considerându-i drept “zei”. Ei ne-au învăţat competiţia ucigătoare şi să fim obsedaţi de ranguri şi stat sociale. Ei ne-au învăţat cum să ucidem alţi indivizi şi grupuri de indivizi. Ei ne-au învăţat cum să creăm regate şi religii separate, pentru a fi divizaţi. Anunnaki a creat instituţia sclaviei, inclusiv cea modernă (banca), pentru a fi sclavi toată viaţa.

Noi, oamenii de rând, suntem robii elitei Anunnaki-Illuminati în fabrici, armate, mine, ferme, proiecte de construcţii etc. Muncim pentru ei şi suntem controlaţi de ei… Ei aplică binecunoscutul principiu machiavelic “Divide et impera”, adică “Divide şi conduce”. Ei ne ţin într-un matrix şi vor ca noi, oamenii, să nu avem parte niciodată de pace în lume. Vor fi întotdeauna războaie şi ăsta e şi scopul lor. Aceşti Anunnaki sunt total lipsiţi de dragoste, de compasiune şi de divinitate.
Dar, ca să nu generalizăm, nu toţi au fost şi sunt aşa. Există în rândul Anunnakilor câţiva lideri plini de compasiune ce vor să ne elibereze din matricea mentală cu care am fost înrobiţi. Aliații noștri din rândul Anunnakilor ne-au ajutat cât au putut, oprind unele războaie şi învăţându-ne cunoştinţe avansate de astronomie, medicină, energie, fizică, știința rachetelor, precum şi altele.
lovendal.ro

Cruciada

Papa indemna la CRUCIADA

autor: FrontPress 22.08.2014

cruciatOmenirea este pe punctul de a se întoarce cu o mie de ani în urmă. Acţiunile violente ale luptătorilor Statului Islamic l-au făcut până şi pe Papa Francisc să acționeze. Mai mult, chiar, pentru prima oară, după multă vreme, Vaticanul însuşi s-a pronunţat în favoarea unei intervenţii militare. Cu alte cuvinte, o nouă Cruciadă este aproape.
În urmă cu aproape un mileniu, Papa Urban al II-lea ţinea un discurs înălţător în faţa Conciliului de la Clermont, discurs prin care cerea apărarea locurilor sfinte ale creştinismului, locuri care erau ocupate de musulmani. Credincioşii au fost atât de pătrunşi de cuvintele Suveranului Pontif încât au decis să se înarmeze şi să traverseze întreaga Europă, pentru a elibera Ierusalimul. Astfel, au început cele aproape trei secole de cruciade, perioadă în care a început şi în care s-a acutizat conflictul dintre creştinism şi Islam.
Chatillon_Urbain2După câteva secole de aproximativă acalmie, sau măcar de perioadă în care conflictele dintre islamişti şi creştini au fost mai puţin vizibile, lucrurile au luat o nouă turnură. A fost mai întâi înfiinţarea republicii islamice din Iran, stat în care liderul suprem este cel religios, iar lucrurile s-au radicalizat după ce occidentul – şi mai ales americanii – a renunţat să mai sprijine mujahedinii afgani, cei care, cu ajutorul religiei, reuşiseră să oprească invazia sovietică din ţara lor. Radicalii islamişti s-au întors atunci împotriva celor care îi ajutaseră, dar şi profitaseră de lupta lor. Iar apariţia Statului Islamic (IS) nu este decât o evoluţie “firească” în acutizarea jihadului.
BpgOaP9CAAAiOumCreştini persecutaţi
Războiul civil din Siria a fost prilejul perfect de afirmare pentru o mică grupare irakiană, Statul Islamic din Levant şi Irak, dar şi pentru liderul acesteia, Abu Bakr al-Baghdadi. Cu o ascensiune fulminantă, Baghdadi şi gruparea sa au reuşit să obţină victorii militare importante, atât împotrive trupelor loiale lui Bashar al-Assad, dar şi în Irak, împotriva forţelor guvernamentale şiite. Islamiştii au proclamat Califatul, adică Statul Islamic, şi au început să aplice legea islamică pe teritoriul său. Însă Occidentul nu s-ar fi supărat prea tare dacă oamenii califului nu ar fi aplicat principiul troţkist “cine nu e cu noi, e împotriva noastră”. Şi l-au aplicat atât de dur, încât lumea civilizată a început să se oripileze după ce a văzut comunităţi întregi puse să aleagă între convertirea la Islam şi moarte, execuţii în masă ale rivalilor musulmani sau femei şi copii ucişi în numele religiei. Dar ceea ce a provocat furia occidentalilor nu a fost, însă, uciderea şiiţilor sau prigonirea yazidiţilor, ci prigonirea creştinilor. Pentru că în nordul irakian trăiesc câteva sute de mii de creştini, afiliaţi la una dintre cele mai vechi biserici, cea caldeeană. Desigur, nici aceştia nu au scăpat de prigoana luptătorilor Statului Islamic, aşa cum îşi spune acum gruparea condusă de Abu Bakr al-Baghdadi, însă soarta lor nu a fost nicicum mai crudă decât cea a yazidiţilor sau a şiiţilor.
Abu-Bakr-al-BaghdadiSe spune că aproximativ o sută de mii de creştini au fost nevoiţi să fugă pe jos de asaltul islamiştilor. Luptărorii IS au jefuit toate proprietăţile creştinilor, de la dinţi de aur la verighete, în timp ce bisericile au fost arse sau convertite în moschei. Iar creştinii care au rămas au fost puşi să aleagă întremoarte şi cizie – taxa care trebuie plătită de cei care practică altă religie decât Islamul.
Papa se pronunţă
Atrocităţile comise de Statul Islamic i-au determinat pe occidentali să reacţioneze, în sfârşit. Dar semnalul de acţiune a venit chiar de la Vatican. La începutul lunii, Papa Francisc i-a trimis o scrisoare secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, prin care îi cerea acestuia măsuri pentru protejarea creştinilor. “Îmi reînnoiesc apelul urgent către comunitatea internaţională pentru a lua măsuri de stopare a tragediei umanitare care are loc”, explică Papa în scrisoarea sa. “Atacurile violente din nordul Irakului nu pot decât să trezească conştiinţele tuturor bărbaţilor şi femeilor de bună credinţă, care trebuie să acţioneze cu solidaritate, pentru a-i proteja pe cei care sunt afectaţi sau ameninţaţi de violenţă şi pentru a asigura asistenţa necesară numeroşilor refugiaţi, precum şi întoarcerea în siguranţă la casele lor”, mai precizează Suveranul Pontif.
23POPP_331710kVaticanul sprijină acţiunile militare
Reprezentantul permanent al Vaticanului la Organizaţia Naţiunilor Unite, arhiepiscopul Silvano Tomasi, a fost printre primii reprezentanţi ai Bisericii Catolice care au vorbit depre o intervenţie militară în nordul Irakului. “În acest moment, Sfântul Părinte, Papa Francisc, şi alţi membri au comunităţii creştine, inclusiv Consiliul Mondial al Bisericilor, are o poziţie fermă în apărarea lor (n.r. – a creştinilor irakieni) şi a dreptului de a supravieţui şi de a trăi în pace, în propriile case, aşa cum a fost cazul în ultimii 2000 de ani, în care au contribuit la dezvoltarea din zona lor. Cu toate acestea, ne confruntăm cu o indiferenţă la nivelul comunităţii internaţionale. Forţele occidentale sunt greu de convins să ia o poziţie dură pentru apărarea creştinilor. Sperăm ca vocile care se aud din diferitele comunităţi creştine şi religioase, de la musulmanii moderaţi, la oamenii de bună credinţă din întreaga lume, să poată găsi răspunsul privind o asistenţă umanitară pentru creştinii din nordul Irakului, precum şi protecţie politică şi chiar militară”, a spus Tomasi, potrivit Radio Vatican.
Papa e de obicei pacifist
Este pentru prima oară în istoria recentă când Vaticanul se pronunţă în favoarea unei acţiuni militare. Papa Ioan Paul al II-lea a condamnat Războiul din Golf, din 1991, şi chiar a făcut un apel către preşedintele american George H.W. Bush, apel care, însă, nu a fost ascultat. La fel s-a întâmplat şi cu invazia Irakului, în 2003. “Războiul nu este un mijloc pe care îl poţi alege pentru a rezolva problemele între naţiuni. Să facem să răsune din nou cuvintele Papei Paul al VI-lea: ‘Să nu mai fie unul împotriva altuia, niciodată! niciodată să nu mai fie război, niciodată!’ şi ‘Pacea se poate exprima doar prin pace, o pace care nu este separată de cererile de dreptate, care este caracterizată de sacrificiul personal, clemenţă, milă şi dragoste’ “, spunea şi Papa Francisc în urmă cu mai puţin de un an, într-o slujbă ţinută în faţa credincioşilor din piaţa Sfântul Petru. De Radu Boeriu – Ziua News

Nudism



Despre nudism şi naturism în anii '30


Modificarea moralei societăţii româneşti de la începutul secolului XX a fost una spectaculoasă. Dacă la începutul secolului simplu fapt ca o doamnă să se îmbrace cu pantaloni sau să fumeze în public erau considerate ca fiind extravaganţe indecente, în anii ’30 societatea românească – în special prin generaţiile tinere - adoptase deja tipare noi de comportament, mult mai liberale şi mai lipsite de prejudecăţi. În aceşti ani dezbaterile privind “problema sexualităţii” erau din ce în ce mai prezente în spaţiul public. Aşadar un articol despre nudism şi despre naturism era considerat unul cu totul inofensiv. Ce m-a surprins în acest articol ? Descrierea unei experienţe pariziene precum şi ale unor precepte pe care le consideram proprii perioadei hippie de mai târziu. O să le regăsiţi şi poate că o să vă surprindă şi pe voi:
   “ S'a discutat atât de mult în jurul nudismului, încât nimic nu mai e nou şi totul e perimat. S'au format grupuri pro şi contra nudismului şi ca şi orice manifestare la început, nudismul a scandalizat pe unii şi  pe alţii. Foarte puţini însă, au văzut lucrurile de aproape. Chestiunea merită să fie aprofundată.

   În Germania a fost luată în serios şi am văzut realizari admirabile, în această directie. Buni organizatori, germanii n'au rămas mai prejos nici în convocarea unor întruniri nudiste, într'un cadru cât se poate de adecvat.

   În Franţa am văzut ceva foarte primitiv la Marsilia, o mica înjghebare în împrejurimile Nissei şi acum în urmă am fost invitată la “Sărbătoarea Soarelui", la Vilaine. Doctorul Durvile a reuşit să facă ceva foarte frumos în această localitate binecuvântată de Dumnezeu. Sărbătoarea e un mic omagiu adus Soarelui, care ne gratifică din belşug în ziua aceasta. Se dansează sub cerul liber. Se fac tablouri vivante, se formează grupuri plastice, se ridică un imn Soarelui, darnic şi cald, care bronzează trupurile şi întăreşte organismul; care înveseleşte şi luminează feţele cele mai întunecate.

   Diferenţa între nudism şi naturism e mică; totuşi există o diferenţă! Nudiştii îşi cultivă mai mult trupul, pe când naturiştii acordă o mare importanţp spiritului. Nici unii nici alţii nu urmăresc un scop erotic. S'ar putea spune chiar că lipsa de pudoare, în viaţa aceasta colectivă, unde falsa ipocrizie a făcut loc francheţei, taie orice apetit sexual. Toţi formează o familie vastă, în care fratele, sora, părinţii şi copiii se arată aşa cum sunt, nedeformaţi de civilizaţie, “făra mănuşi" cum s'ar spune în limba lui Molière.
   Intra’devăr, ce poate fi mai frumos ca nudul clasic al femeii, al bărbatului, al copilului? Numai îmbrăcămintea, invenţie drăceasca a croitorilor, perverteşte gândul cel mai curat, deschide orizonturi şi aţâţă poftele.

   Nudiştii se prăjesc în soare, fac exerciţii fizice sănătoase, mănâncă cu poftă şi dorm fără vise. La naturişti e altceva.
   Frecventez un cerc de naturişti, care au trăit până acum câteva luni într'o mică insulă, în apropiere de Nissa. Şeful grupului, Paul, poartă plete, umblă desculţ, în sandale, cu o toga ţesută de el. E un fel de apostol care predică distrugerea convenţionalismului. Ar vrea să reorganizeze societatea, să desfiinţeze cuvântul. Trăim într'o epocă în care se vorbeşte prea mult.
   Acum a pus stăpânire pe un castel părăsit la Meudon şi a adunat în jurul lui un număr destul de impozant de adepţi. Sunt studenţi, funcţionari, muncitori, oameni cu profesii libere, care vin să locuiască în castel, sau se mulţumesc să petreacă numai Duminica în parcul minunat al castelului, să mănânce la masa comună, fără faţă de masă şi fără forme: fructe şi legume, preparate de Paul si de femeia care trăieşte alături de el, fără nici o obligaţie legală şi fără nici un titlu. Femeia aceasta i-a dat şi doi copii: un băiat şi o fată! Ambii cresc, aproape goi, în mijlocul naturii şi se desvoltă intelectualiceşte şi trupeşte, normal, fără nici o influenţă străină. Citesc, fără să fi învăţat la şcoală, cântă, pictează, dansează şi lucrează, ajutând pe părinţii lor la ţesutul pânzelor, la facerea bucatelor şi la tăiatul lemnelor.

   Dacă vrei să te recreiezi, cu drept cuvânt, de zgomotul vieţi pariziene, găseşti la Meudon odihna trupului şi a sufletului. În domeniul lui Paul nu trebuie să se găsească urmă de “stârv" cum numeşte el orice vietate ucisă, pentru a umple stomacul. Hrana în castel, e formată din legume crude, sau fierte, din fructe sau orez. Am mâncat adesea din prăjiturile sau bucatele lor şi nu m'am simţit deloc rău. Totul e chestie de obişnuinţă.

   În România, în special, avem gusturi pervertite. Ne plac mâncărurile cele mai vătămătoare stomacului, piperate, acre, iuţi şi băuturile tari. 0 cură severă la castelul din Meudon ne-ar desintoxica, pregătindu-ne pentru o bâtrâneţe fără gută, fără dispepsii şi fără arterio-scleroză.” ( articolul “Nudism şi naturalism – Aspecte pariziene – Sărbătoarea soarelui” – semnat Sarina Cassvan – publicat în săptămânalul “Ilustraţiunea română” numărul din 19 octombrie 1932 – răsfoit în Biblioteca Digitală a Bucureştilor)

În România gusturile erau încă “pervertite”, dar nu atât de mult pe cât am crede. O să vă ofer în continuare câteva extrase din presa vremii care se refereră la acest “sensibil” subiect:
Moda picioarelor goale. A început sfioasă. Doar “câteva excentrice" care nu sau sfiit să parcurgă calea Victoriei în numele higienei şi al unui început de nudism care are avantajul ca poate fi tolerat chiar aşa, în combaterea rochilor scurte. Vom avea, aşadar, pe Bulevard, calea Victoriei, Lipscani, Smârdan, o expoziţie permanentă şi ambulantă de picioare groase, slabe, albe, galbene, negre, o infinită gamă care va absorbi atenţia acelora caet până cum admirau faţa sau corpul elegantelor noastre. Un progres au un simptom bolnăvicios?” (Ilustraţiunea română” – 24 iunie 1931)
Techirghiolul se compune din patru plaje, care de care mai frumoase dintre care amintim Plajele Oficiului Naţional de educaţie fizică separate pentru bărbaţi şi femei, unde respectând toate regulele decenţei, se poate practica „nudismul" care a dat rezultate terapeutice atât de cunoscute.” (“Gazeta ilustrată” din luna mai 1934  –articolul “La mare, la Techirghiol” )
Dar prietenul meu, surâzând ştrengăreşte,vrea să-mi arate altceva. Într'adevăr la vreo 3—400 m. pe malul Limanului, nămolul probabil că are calităţi miraculoase pentru sănătate.Aici bolnavii şi bolnavele uită să uzeze de îmbrăcăminte, şi aşa, în costumele lui Adam şi Eva, se simt minunat,îmi închipui că nămolul ar putea să le strice costumele de bae, şideaceea, spiritul practic al economiei şterge orice jenă.” ( “Universul literar” din 17 septembrie 1938 - articolul “Vâlcovul - Veneţia României” semnat Serafim Cadan)
deieri-deazi.blogspot.com