Reda-i copilaria lui Stefanut

sâmbătă, 26 ianuarie 2013

OTV


ELODIA SA NE JUDECE

autor: FrontPress 26.01.2013
0OTV a fost, în mare parte, un canal de televiziune execrabil. La fel cum sunt și celelalte. Singura diferență e că OTV-ul a fost închis, iar restul nu. Mă enerveză teribil snobismul celor care strâmbă din nas la Oglinda, dar se uită impasibili la rahaturile altor televiziuni. Cu ce erau mai prejos mizeriile de la OTV decât emisiunile pentru oligofreni absoluți și irecuperabili cum sunt “Noră pentru mama”, “Un show păcătos” de la Antena 1, “Iubiri secrete” și “Trădați în dragoste” de la Prima TV, știrile mondene de la Acasă TV, Kanal D, Național TV, plus o tonă de alte mizerii cu târfe dintre cele mai penale, reportaje de un sfert de oră despre nunți țigănești cu lăutari maneliști și interlopi burtoși, actori/fakeri de categoria a șaptea, scenarii ce depășesc limita idioțeniei sau glumițe și insinuări puerilo-pornografice? De ce nu sunt interzise și aceste dejecții culturale menite să imbecilizeze populația și să coboare ștacheta tot mai vertiginos spre minus infinit?
Departe de mine gândul să fiu avocatul unui partid de mojici cum este PPDD, plin de pomanagii, fripturiști și rebuturi de la alte formațiuni politice, dar în esență Dan Diaconescu, la fel ca OTV-ul său, nu este mai nociv decât mainstream-ul care îl arată cu degetul. Cu ce e mai otrăvitor sau dăunător Dan Diaconescu, în esență un exploatator al prostiei naționale, decât un Frunzăverde, Becali, Ponta, Năstase, Dragnea, Voiculescu, Blaga, Falcă sau mulți alți vampiri ai acestui popor? Vă spun eu, cu nimic. Diaconescu este un farseur de bâlci, un șmecher care știe să stoarcă până la epuizare toate resursele de prostie ale acestui picior de plai, pe când restul sunt niște hoți mult mai calculați. Cine e mai rău, hoțul de buzunare din tramvai care te lasă fără portofel sau bancherul la patru ace care te dă afară din casă?
Diferența dintre Dan Diaconescu și alți proprietari de televiziuni este că primul a făcut milioane din rahat, pe când restul au investit sume colosale pentru a obține aceleași mizerii și aceeași audiență. Știu că sună dezarmant, dar destui oameni de televiziune îl admirau pe Dan Diaconescu (dovadă că multe nulități lansate de el au ajuns la alte televiziuni), cu toate că în public spuneau că îi oripilează.
La fel stă treaba și cu OTV-ul. Nu mă pot bucura că a dispărut un focar de infecție din moment ce au rămas multe altele, care ar fi trebuit să aibe aceeași soartă.
A fost spartă o Oglindă, dar au rămas multe altele să ne arate cât suntem de proști. De Goran Mrakici – FrontPress.ro

Cotoi luptator !


Intamplare adevarata


10.000 de metri

    Bing-bang, bing-bang – iată sunetul pe care-l aștept.
Via
ța mea se rezumă la așteptarea unui sunet idiot. Îmi petrec viața la 10.000 de metri și trebuie să înghit toate prostiile pasagerilor. Obligația mea profesională este ca să accept totul, cu zâmbetul pe buze. La zborul trecut am avut o pereche de gemeni care au plâns non-stop, timp de 7 ore. Sunt convinsă că au adormit imediat după aterizare și, în următoarele două zile, nu se vor trezi decât ca să mănânce.
Bing-bang, bing-bang, sunetul se repetă enervant. Trebuie să mă duc la 23B să văd ce vrea. Dumnezeule, nici măcar nu am decolat bine 
și sunt chemată. E clar, voi avea o zi grea. Gândurile îmi zboară în așteptarea semnalului de la pilot, că decolarea s-a încheiat. Acum sunt supărată, problemele au început să apară odată cu vizita mamei mele la spital, pentru controlul anual. Îmi aduc aminte cum o luam de mână și… bing-bang, bing-bang. Astăzi sunetul ăsta o să mă omoare, 23B nu are pic de răbdare.
Mă uit la colega mea, care-mi face semn că pot să plec. Pilotul a terminat decolarea 
și a dat semnalul. Mă ridic, îmi aranjez fusta și cu mâna dreaptă îmi netezesc o cută impercetibilă a gulerului. Cu zâmbetul profesional pe figură, dau perdeluța la o parte și pășesc la clasa întâi. Ochii scanează rapid persoanele de aici. Unul, doi, trei oameni de afaceri, care-și scot laptopurile, un bărbat între două vârste ce se pregătește să citească o carte și o familie cu doi copii. Mama copiilor îmi zâmbește sincer. Primesc cu multă bucurie zâmbetul ei și o întreb dacă dorește ceva. Îmi răspunde că nu. Până acum stăm bine, la clasa întâi n-o să fie probleme. Mai sunt și câteva locuri libere.
Îmi continui drumul pe culoar 
și mă îndrept grăbită spre 23B. Cum o zăresc, îmi dau seama că este exact persoana care aduce necazurile. Tânără, înfumurată, crede că le știe pe toate și că i se cuvine orice. În mintea ei, toți oamenii de pe Pământ s-au născutși trăiesc numai ca să-i facă ei pe plac. Din păcate, eu chiar va trebui s-o mulțumesc.
- Vreau să mă muta
ți de pe acest loc spune ea cu un glas pițigăiat.
Respir adânc si o întreb zâmbind:
- De ce doamnă? Care este problema?
- Nu vezi că m-a
ți așezat lângă un negru? Crezi că pot suporta asta, tot zborul?
Uuupss! Problemă rasială, îmi spun în mintea mea. Arunc o privire către ceilal
ți pasageri și văd că toate privirile sunt ațintite asupra mea. Toți așteaptă răspunsul meu.
Mi-e greu să spun ceva, mă uit la bărbătul de culoare de lângă ea 
și-l văd cum se uită șocat la mine, fără să îndrăznească să spună ceva. Hainele îngrijite și privirea inteligentă trădează un intelectual ce pare a merge la o conferință.
- Voi căuta să văd ce pot face, doamnă, îi răspund femeii, zâmbind.
Mă duc până în spatele avionului. Este aşa cum am bănuit. La “economic” toate locurile sunt ocupate. 
Știam asta, dar trebuia să mă conving. Simt în ceafă privirile a zeci de oameni. Toți sunt curioși să vadă cum se va dezamorsa situația aceasta tensionată. Ajung din nou la 23B.
- Stimată doamnă, după cum am bănuit, avionul este plin… 
și fac o pauză, în care o privesc și o văd cum stă gata să explodeze de revoltă și de scârbă … singurele locuri libere sunt la clasa întâi. Va trebui să am acceptul căpitanului, pentru a putea muta o persoană la clasa întâi.
Dintr-o dată, o văd cum ia o fa
ță victorioasă și întâmpină toate privirile dezaprobatoare, cu un aer de superioritate.
To
ți pasagerii mă privesc supărați. Toți se așteptau de la mine să o pun la punct, pe această femeie. Nu pot să stau să le explic că nu am voie să mă cert cu pasagerii și că nu aş fi făcut decât să pornesc o ceartă inutilă.
Ajung la căpitan 
și-l întreb dacă pot muta o persoană de la “economic”, la “business”, din motive rasiale.
Căpitanul îmi spune să procedez cum cred eu de cuviin
ță, ca să rezolv situația. Cuvintele lui “am încredere în tine, știu că te vei descurca minunat” mi-au adus un zâmbet pe buze. Deja mă simt mai bine și acum pot gestiona orice situație dificilă.
Cu acordul căpitanului, mă întorc la femeia isterică. Acum zâmbesc din toată inima 
și încep să vorbesc:
- Stimată doamnă, căpitanul a fost de acord. Nimeni nu este obligat să stea lângă o persoană dezagreabilă.
Un murmur de nemul
țumire s-a auzit în tot avionul. Femeia jubila. Negrul tăcea. Am lăsat murmurul să se stingă și, exact când femeia începea să-și strângă lucrurile, am continuat:- Domnule… aţi fi aşa de amabil să mă urmaţi la clasa I? În numele întregii noastre companii, pilotul vă cere scuze pentru faptul că aţi fost pus în situaţia de a avea lângă dumneavoastră o persoană atât de neplăcută.Dintr-o dată, am fost luată prin surprindere de zeci de aplauze șițipete de bucurie din întregul avion. Toată lumea se bucura alături de negrul, căruia îi zărisem lacrimi în ochi.
întâmplare adevărată,
petrecută pe data de 14 octombrie 1998

Ulterior, compania aeriană le-a transmis următorul mesaj, angaja
ților săi:
“Este posibil ca oamenii să uite ceea ce le-ai spus.
Este posibil ca oamenii să uite ce ai făcut pentru ei.
Însă nu vor uita niciodată felul în care i-ai făcut să se simtă.”

O analiza lucida



Foto: Decebal,(domnie 87-106,  n.? - deces 106) regele dacilor.

Pentru daci, libertatea a fost singura religie.
Falsificarea istoriei noastre prin scoaterea  Imparatilor ROMEI  DE ORIGINE DACICA ESTE FACUTA DE BUNAVOIE  CU APORTUL ISTORICILOR MAGHIARI SI  CU CONTRIBUTIA MISELEASCA A ISTORICILOR ROMANI.
Incepand cu Regalian, stranepotul lui Decebal, Aureolus, ciobanul din Carpati alesi imparati de catre legiunile lor, continuand cu Constantin cel Mare, Daia, Licinius, Septimius Severus si alte nume rasunatoare, pentru noi romanii de astazi trebuie sa constituie o mandrie , nu o rusine ce trebuie ascunsa. Sirul Imparatilor Romani de origine dacica, este fara de sfarsit.Adevarat ca  niciodata trecutul nu este valabil 100 % dar ,ca si alte neamuri si neamul nostru trebuie sa se infatiseze lumii ca un neam viteaz, nu barbar. Acesti imparati nu erau niste lichele lase, au ajuns in fruntea Imperiului Roman pentru  vitejia lor iesita din comun, pentru inteligenta lor in castigarea prin lupta dreapta a noi teritorii si au contribuit hotarator la remumele Imperiului Roman  ramas in paginile de istorie a lumii ca poate cel mai  complet imperiu, deoarece venea dupa  civilizatia greaca.

Zbaterea neputincioasa si mai mult de fatada a emisiunilor talk-soc:))) ma inebuneste.
Spun de fatada poate pentru ca numai in  mica masura atrage atentia actualului guvern.  Descoperirea furturilor de cateva zeci sau sute de milioane de euro este o picatura de apa intr-un ocean.
Noi asteptam de la noul guvern  prinderea  si bagarea la puscarie, impreuna cu  confiscarea averilor din tara si din strainatate, a MAFIEI din tara,vrem sa  rupem intelegerile cu UE si America  pentru ca ne-au inrobit financiar si moneda la schimb a fost  lasarea maimutoiului lor, tras de sfori pe tronul Romaniei pentru a le fi o conducta nesfarsita de  binefaceri.
Numai un tradator de tara putea si poate in continuare sa faca asa ceva, cu acordul scris si tacit ai celor care nu inteleg ca nu mai merge asa si poate  hoitul lor va fi atarnat in streag inaintea banditilor carora le pupa curul ala putrezit de trai bun.
Mereu am spus ca trebuie schimbata tactica macar la tv.  Mereu sa se gandeasca moderatorii  ca, nu toti stau ca mine, sa vad o emisiune de dezbatere cap-coada. Sunt oameni ocupati care intra numai pentru  cateva minute, sa vada ce mai se spune si vad  numai  discutiile ditirambice cu trimiteri de la Ana la Caiafa si pleaca dezgustati  pentru ca, concluzioneaza ca ori isi bat joc de ei, ori sunt discutiile la cel mai inalt nivel si pentru ei sunt inabordabile.
Sau poate se face special pentru ai  imbarliga si a fi  prada usoara, pentru a nu fi inclusi in stoparea politicii tradatoare a tuturor  celor care s-au  urcat in butoiul cu miere.
Dar ei uita ca mierea este intr-un strat subtire si pe urma urmeaza cacatul. Si cand vor ajunge la cacat nu se vor mai linge asa de  temeinic pe degete si nu-l vor mai socoti asa de gustos ca mierea.
 Poporul informat este un inamic  care, daca nu reusesti sa-l dobori cu lasarea sa moara de boli in cel mai bun caz, sa stea in ingoranta semi-analfabeti chiar si cei cu   patalama la mana, sau sa plece unde vor vedea cu ochii romanii din tara lor, care bine condusa ar insemna raiul pe pamant, devin un pericol.
Mereu revad discursurile  comunistilor din anii 1945-1960 si vad cat sunt de la obiect, prin frazele lor. Nu au vrut sa  disperseze  lozincile lor in  fraze intortocheate dar ditirambice, pentru a nu se pierde intelesul doar, pentru a arata cat de cult si inteligent este  cel care spune fraze sforaitoare.
 Oameni ca si atunci  au alte probleme si nu pot sa  cuprinda tot ce se spune si sa  cerceteze atent cat este de adevarat. Este crucial in mainile cui ne punem destinele noastre si ale generatiilor viitoare.
Oamenii sunt ocupati si lasa la urma in general politica neantelegand cat de importanta este. Politica distruge o tara, un popor, dezmembreaza tara, saraceste  oamenii si ii alunga in 4 vanturi.
Fac inca odata apel pentru ca emisiunile de dezbateri politice, sa-si restructureze emisiunile, pentru a face pe oricine intra in casa pentru un moment, sa inteleaga macar un mesaj din ce s-a spus acolo.Acum este al 13-lea ceas dupa cum se vede ca,  actualii guvernanti cu mici excepti, si-au luat fumurile celor dinainte si nu mai pomenesc nimic despre prinderea si pedepsirea celor care au saracit tara exemplar, chiar cu introducerea pedepsei cu moartea pentru coruptie pe un  termen limitat. Asta ca sa fie invatatura de minte pentru actualii si viitorii guvernanti.
Nu trebuie sa ne intereseze  ce spune UE, ei isi vad de interesul lor. de a ne saraci tara si a ajunge o satra tiganeasca demna de dispret care le va produce voma.
Niciodata tarile occidentale de-a lungul vremii nu s-au gandit la popoarele luptatoare de la marginea Europei pentru ca ei sa se dezvolte in liniste, sa se imbogateasca si sa ajunga la stadiul actual cu radacini in trecut.
Numai pentru distractie mergeau in cruciade, organizau turniruri. Acela era sportul vremii lor, mai brutal dar, totutusi  apeland la voluntariat.
Aici la hotarele Europei actuale, nu era voluntariat, domnitorii  cereau obligativitate  de iesire la lupta cruda, pentru apararea teritoriului nostru. (Nu uitati ca romanii aveau luptatori cei mai cruzi,  de pe aceste meleaguri, in formatiune militara completa .Romanii si-au ales cativa imparati din randurile luptatorilor daci !  Unde sunt urmasii lor? Lasii sunt?)
Aceasta  masinatiune se  executa si azi fata de noi, occidentalii au salarii mari, traiesc bine si noi tot milogii Europei am ajuns cu contributia lor murdara si din  plin sustinuta de conducerea tradatoare a tarii.
Nu am unde sa vad o izbavire decat din  partea NATIONALISTILOR, ei sunt patrioti, inteligenti si au inteles mersul istoriei. Numai sa fie uniti !
Trebuie sa facem un  efort, sa se mobilizeze si daca Europa nu ne vrea, sa ramanem o enclava a prosperitatii,  a moralitatii si in care inteligenta si harnicia romanilor sa-si spun a cuvantul si sa arate celor care se socotesc stapanii lumii ca, prosperitatea nu se pladeste cu hotie, imoralitate si prin  folosirea tradatorilor de tara ca paravan ca, asa au vrut popoarele. Nu trebuie sa tinem  cont de  rezultatele voturilor si referendumurilor  murdarite de ei caci, le reprezinta interesele murdare, cei pe care ni-i baga cu forta pe gat ca pe un broscoi, dintr-o  celebra comparatie a unui .....gunoi politic.
Inca odata  banditii din  tara si din afara tarii indiferent de partid, cu politica inchipuita de stanga sau de dreapta, trebuiesc alungati cu forta caci ei nu pleaca de buna voie pentru ca, sunt sustinuti de mai marii lumii, pana nu ne vor vedea in  cort de  paie si  mancand viermi din  pamant. Cei care le fac jocul cu banii furati de la noi, vor trai 10 generatii in lux si scuipand la auzul neamului nostru de care si-au batut joc. Curaj ! Sunt alaturi de voi cei care sunteti patrioti, adica NATIONALISTI  ! In  voi ne mai este nadejdea ! Nu ne dezamagiti !  Cu voi sunt multi dar, nu au inca curaj sa spuna !

Femeile la razboi


Implicatii etice si psihologice ale participarii femeilor la razboi

autor: FrontPress 26.01.2013
wonder womanSăptămâna aceasta, Pentagonul a decis să autorizeze oficial participarea femeilor la lupte, în timpul războiului, oferind posibilitatea unui număr de câteva sute de mii de femei să ocupe poziţii în prima linie şi să aibă răspunderi în trupe de comando de elită. Decizia deschide însă o amplă dezbatere publică, referitoare la implicaţiile etice şi consecinţele psihologice pe care acest rol al femeilor îl poate avea.
Argumentul adus de autorităţile americane este că decizia este menită să ofere femeilor „aceeaşi oportunitate de a reuşi ca şi bărbaţilor”, deoarece serviciul militar în poziţii de luptă este crucial pentru avansarea în grad, femeile neputând până acum să îndeplinească acest criteriu.
Momentul ales pentru a face această schimbare nu a fost întâmplător. Decizia deriveă din vasta şi ambiţioasa agendă liberală, în special în privinţa egalităţii şanselor, pe care a prezentat-o preşedintele Barack Obama, în discursul său inaugural, explică jurnaliştii de la New York Times.
În fapt, decizia secretarului Apărării, Leon Panetta, luată la recomandarea militarului cu cel mai înalt grad din armata americană, generalul Martin Dempsey, validează o situaţie cu care femeile s-au confruntat deja în conflictele fără linie de front din Irak şi Afganistan.
Astfel, deşi o femeie nu poate să facă parte dintr-o secţiune a infanteriei sau să conducă un tanc, multe dintre femeile care aveau responsabilităţi ca infirmiere sau ofiţeri de informaţii au fost nevoite să înveţe să se apere şi să folosească arme de foc în faţa insurgenţilor care puteau apărea oricând.
Implicaţiile etice, psihologice şi sociale
Însă decizia Pentagonului este privită cu o doză mare de scepticism, dintr-o serie de considerente etice şi psihologice.
Pe de o parte există o reticenţă puternică faţă de implicarea femeilor în lupta pe front, din cauza întrebărilor legate de puterea şi rezistenţa acestora în a împlini anumite sarcini, dar şi de afectarea coeziunii unităţilor militare, prin simpla lor prezenţă.
Puterea mai mică a femeilor nu este doar o opinie. Într-o analiză comparativă a cercetărilor din ultimii 30 de ani, profesorul William J. Gregor de la Şcoala de Studii Militare Avansate din Fort Leavenworth, Kansas a concluzionat că „foarte puţine femei posedă capacităţile fizice de a reuşi în lupta de comando sau în specialităţile militare ce necesită o rezistenţă ridicată şi nicio femeie nu poate depăşi forţa unui bărbat bine antrenat. În plus, antrenamentele egale pentru bărbaţi şi femei cresc incidenţa leziunilor osoase şi musuclare în rândul femeilor”, arată un reportaj Washington Times.
Iar studiile sunt confirmate de Katie Petrinio, fost căpitan în Marina Americană, autor al unui eseu publicat în Marine Corps Gazette. Petronio, fost jucător de hochei, obişnuită cu antrenament cu greutăţi de 90 de kg, s-a întors după cinci luni petrecute pe frontul din Afganistan cu atrofie musculară şi sindromul ovarelor polichistice. „Nu am putut să rezist cerinţelor fizice la care erau supuşi infanteriştii cu care lucram”, a concluzionat ea.
Şi din perspectivă biblică, bărbatul şi femeia au fost creaţi diferiţi. Bărbaţii sunt, în general, mai înalţi, mai puternici, mai rapizi, au o capacitate pulmonară superioară, un metabolism mai rapid şi un nivel de testosteron de 11 ori mai mare decât al femeilor. „Ignorarea acestor diferenţe se face pe propria răspundere”, declară cercetătorii Anne şi Bill Moir, autorii cărţii „De ce nu calcă rufe bărbaţii”.
Totodată, sacrificiul de sine este un principiul central al creştinismului, dar la fel este şi protejarea celor care sunt slabi şi nu se pot apăra.
Pe de altă parte, există şi un aspect practic de care trebuie să se ţină cont. Social, cultural şi biblic, bărbaţii sunt educaţi să aibă grijă, să protejeze femeile. Chiar dacă femeile trebuie să muncească de două ori mai mult pentru a reuşi să ţină pasul, o femeie care luptă la egalitate cu un bărbat afectează atitudinea şi comportamentul acestuia faţă de ea, comentează jurnaliştii de la agenţia Reuters.
Din punct de vedere social, chiar dacă sondajele de opinie arată că americanii susţin implicarea femeilor în armată, cel mai probabil că publicul va reacţiona defavorabil faţă de un număr mare de femei ucise în război, dar şi faţă de abuzurile şi violurile cu care acestea se confruntă în unele regiuni de pe glob.
În cele din urmă, din punct de vedere psihologic, nu doar abuzurile pot afecta pe termen lung echilibrul şi sănătatea psihică a femeilor, ci şi actele sângeroase şi tragice, tratamentul inuman la care pot fi supuşi deţinuţii de război şi răpirile, toate punându-şi amprenta ireversibil pe dezvoltarea mentală ulterioară.
„Nu toţi soldaţii se întorc răniţi de pe front, dar nimeni nu se întoarce neschimbat”, a declarat Paul Rieckhoff, fost soldat în Marina Americană şi fondatorul Organizaţei Veteranilor Americani din Irak şi Afganistan. În condiţiile în care America suferă de o adevarată epidemie de sinucideri în rândurile veteranilor de razboi traumatizaţi de experienţele trăite pe front, este nevoie şi de o generaţie de femei de sacrificiu? De pe Semnele Timpului

Model


Modelul britanic: Si olandezii vor referendum pe tema apartenentei tarii la UE

autor: FrontPress 26.01.2013
olandaCirca 52 la sută dintre olandezi consideră necesitatea organizării unei consultări populare pentru a se decide dacă Olanda rămâne sau nu în Uniunea Europeană, asta după ce premierul britanic, conservatorul David Cameron, a anunţat miercuri că trebuie organizat un referendum naţional, prin care cetăţenii să decidă dacă ţara mai rămâne în UE.
Statisticile mai arată că dacă referendumul va fi organizat imediat, 56 la sută dintre olandezi se vor pronunţa pentru rămânerea în UE şi doar 35 de procente ar susţine retragerea regatului din UE, informează Radio China Internaţional.
Ministrul de Externe, Frans Timmermans, a afirmat că guvernul olandez sprijină reforma UE şi se opune organizării unui referendum naţional în acest sens.
În vara anului 2005, olandezii (asemenea francezilor) au respins prin referendum Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa. Sursa: FrontPress.ro

Raia comunista


Scapam prea greu de raia comunista

autor: FrontPress 26.01.2013
coadaIdeea comunistă că statul trebuie să umilească cât mai urât cetățenii săi servea scopului de a menține oamenii docili și ascultători în fața aberațiilor dictaturii. S-au creeat atunci reflexe care nu mai dispar, ca o râie păcătoasă, imună la orice tratament.
Dacă întrebi birocrația de stat de ce nu e capabilă să mențină o relație decentă și de respect cu cei care îi plătesc existența, primești foarte des răspunsul că lipsa fondurilor este o problemă. Ba sunt sediile vechi, ba sunt salariile mici sau lipsesc banii pentru consumabile. Primești un ropot de scuze în care nu vei regăsi niciodată problemele de mentalitate pe care le au încă prea mulți dintre cei angajați la stat.
Într-un oraș mare al României, în anul 2013, se produce o situație ce demonstrează fără echivoc efectele perverse ale mentalităților comuniste din capetele multor funcționari publici. Exemplul este cu atât mai revoltător cu cît nu e vorba de bani, sedii necorespunzătoare sau lipsa consumabilelor.Au condiții ca în Germania funcționarii care produc aberația și cu toate acestea atmosfera e tipic comunistă.

Statul a investit aproape 12 milioane de euro în construirea unui nou sediu pentru Finanțele Publice Timiș. Clădirea modernă are parcare subterană, săli de așteptare frumos amenajate, sistem de programare și plasme care îți spun când îți vine rândul. Îi lipsesc doar șefi care să  fie capabili să gândească civilizat, două anomalii stupide stând mărturie îna cest sens.
Programul cu publicul, la ghișee, începe la ora 8.30, dar clădirea începe să fie populată cu funcțonari încă de la 8.00. La ora 8.00 parterul instituției mișună de jandarmi și polițiști și spațiile au sistem de supraveghere video.

Cu toate acestea, contribuabilii care ajung înainte de 8.30 la Finanțe sunt ținuți pur și simplu în stradă, unde se creează ditamai coada. Nici măcar faptul că este frig în această perioadă nu contează pentru personalul de pază care stă cu ceasul în mână și ține zeci de oameni în stradă ”la secundă”.
Dacă îi întrebi de ce nu pot oamenii să aștepte în interior, în sălile de așteptare frumos amenajate, jandarmii răspund invariabil: ”așa e ordinul!”. Un ordin complet idiot și comunist!
Spațiile moderne din interior conțin un element important care merită remarcat. Constructorul a conceput zonele de ghișee cu un fel de tejghea după care se află funcționarii. Peste acest pult, cei de la Finanțe au trântit termopane masive în care sunt ghișee meschine, plasate în așa fel încât fiecare plătitor de taxe e obligat să facă plecăciuni umile.

Poate părea un amănunt nesemnificativ pentru mulți, dar modul acesta de organizare a spațiilor trădează mentalitatea celor care au comandat utilitatea lor. Vă dați seama ce efecte produce mentalitatea aceasta în zone care nu sunt atât de vizibile, cum e sediul unei instituții?

Unul dintre ele se desprinde și din eficiența cu care lucrează funcționarii din clădirea de 12 milioane de euro: le-a luat 2 ore și 45 de minute să înregistreze un contribuabil, după ce l-au plimbat pe la șase ghișee.
Exemplul de la Timișoara ne arată cât de greu se schimbă mentalitățile în sfera birocrației și cum suntem încă sub imperiul unor mecanisme prin care comuniștii își impuneau controlul societății. De Malin Bot – Evenimentul Zilei

vineri, 25 ianuarie 2013

Te ia ameteala...



Hartuire fiscala


Hartuire fiscala impotriva nationalistilor germani

autor: FrontPress 25.01.2013
NPDReprezentanţii  Partidului Naţional-Democrat German (NPD), cea mai mare formaţiune naţionalistă din ţară, care funcţionează legal încă din 1964 şi care are reprezentanţi în două parlamente regionale, au anunţat că au contestat o amendă de 1,27 de milioane de euro primită pentru “iregularităţi contabile”. Aceştia consideră amenda uriaşă, care ar putea falimenta partidul, o discriminare la adresa NPD şi un abuz din partea statului.
Problemele de natură financiară datează de ani de zile iar amenda a fost emisă de Curtea Administrativă Federală din Leipzig la sfârşitul anului trecut. “Facem tot posibilul să nu plătim”, a declarat trezorierul NPD Andreas Storr.
Într-o scrisoare publică adresată parlamentului federal, datată 8 ianuarie, NPD solicită să primească în continuare finanţarea publică pe care o merită, conform legislaţiei din Germania. Toate partidele care au obţinut un anumit procent stabilit de lege sau au intrat în parlamentele regionale, în Bundestag sau în Parlamentul European au dreptul să primească câte 70 sau respectiv 85 de euro cenţi pentru fiecare vot obţinut.
Anual NPD-ul cheltuie circa 400.000 euro pentru chiria sediilor sau pentru acţiunile în instanţă. În 2011, datorită scorurilor electorale obţinute, partidul a primit din partea statului 1,32 de milioane de euro. Suma ar reprezanta puţin peste 40 la sută din veniturile totale ale formaţiunii. Cu toate acestea, conform revistei Spiegel, care citează date oficiale, NPD-ul avea datorii de 950.000 de euro în 2011. De pe FrontPress.ro

Bancuri....




Discutie intre doi pensionari:
- Azi am fost la doctor si a zis ca mai am de trait doua luni!
- Din ce, bai, Vasile? Din ce?!


Doi proaspat arestati discuta in celula:
- De ce ai fost arestat?
- Pentru concurenta.
- Adica ?!?
- Fabricam aceleasi bancnote ca si statul ...


Intr-un sat de munte e mare agitatie in fata primariei.
Iese primarul si intreaba:
- Ce s-a intamplat?- Apai dom' primar s-o pripasit un negru pe la noi prin
sat si ne reguleaza toate femeile.
- Si....n-ati luat masuri?
- Apai cum sa nu? Am luat la toata lumea, dar tot a lui
e cea mai mare.

Unu' se duce la o biblioteca:
- Dati-mi si mie, va rog, o carte despre sinucidere.
Bibliotecaru:
- Du-te ma dracului, ca tu n-o mai aduci inapoi!!

.................
Anunt la "Matrimoniale" pe timp de criza :
- Caut FEMEIE rezistenta la frig, foame si bataie.
Rog seriozitate!

..............
Intrebare: - De ce nu trebuie sa calci cu masina
un tigan, care merge pe bicicleta ?

Raspuns: - Poate fi bicicleta ta!
............

- De ce ai fugit din sala de operatie inainte de a fi operat?
- Pentru ca infirmiera spunea tot timpul: Curaj, nu va fie teama, e o
operatie usoara!
- Pai si?... asta nu te-a linistit?
- Nu. Pentru ca vorbea cu chirurgul!

Statul social


“Statul social”, un stat al minoritatilor? De ce grupurile majoritare devin tot mai violente?

autor: FrontPress 25.01.2013
kill-hippiesIată că la Voronej (Rusia) au avut loc violenţe împotriva reprezentanţilor „comunităţii LGBT”, care protestau împotriva unui proiect de lege care interzice propaganda modului de viaţă homosexual. Nimic deosebit, s-ar părea. Acelaşi peisaj îl putem urmări în majoritatea ţărilor lumii. Totuşi, un gând mi-a venit când priveam un video cu evenimentele din Rusia: furia cetăţenilor normali este generată de sentimentul de nesiguranţă, de lipsa unei autorităţi puternice, a unui sistem de valori, a unui cadrul legal care ar apăra comunităţile tradiţionale. Cetăţeanul simte că ţara în care el locuieşte, nu îi mai aparţine, iar statul este o instituţie străină, care se dirijează după alte principii decât cele care ţin convieţuirea oamenilor care alcătuiesc un singur popor.
voronejAstăzi, Europa crede într-un stat social – „apărător al celor slabi”, care se vede nevoit să aplice politici „afirmative”. Într-un astfel de stat, orice bărbat este considerat din momentul naşterii un potenţial „maniac”, „violator” şi „criminal”. Într-un astfel de stat, prin definiţie, majoritatea populaţiei este considerată „totalitară”, iar minorităţile – cele „opresate”. Într-un astfel de stat, orice om de afaceri este considerat – „hoţ”, iar muncitorul – „victimă a capitalismului”. Într-un stat social, familia şi părinţii sunt prin definiţie – „fascişti”, iar copiii „potenţiale victime” (cum ar fi cazul Suediei sau Norvegiei, spre exemplu). Într-un astfel de stat, Biserica este – „totalitară”, iar ateii şi sataniştii – „promotori ai libertăţii”.
Desigur, discursurile umaniste despre necesitatea apărării celor slabi şi nepăstuiţi nu pot lăsa pe nimeni insensibil, însă sistemul politic construit pe un astfel de sentimentalism pseudoumanitar, are mereu consecinţe nefaste chiar şi pentru cei “protejaţi”.
În momentul în care unui stat îi lipseşte un cadrul legal care să-i apere pe cei consideraţi „răi” (bărbaţii, grupurile majoritare, oamenii de afaceri, familia, Biserica), izbucnirea violenţelor de stradă împotriva minorităţilor sexuale, etnice, rasiale şi religioase, vor rămâne mereu actuale în orice colţ al globului, indiferent de cultură şi de nivelul de civilizaţie. Desigur, la un moment dat, statul ar putea aplica întregul arsenal represiv pentru a impune prin forţă „respectarea legii”. Dar, nu cumva, un astfel de stat va înceta să mai fie democratic, transformându-se într-o tiranie cu mască democrată? De Octavian Racu 

joi, 24 ianuarie 2013

Amintiri....



Amintiri despre spectacolele dinainte de 1989

Foto: Florin Piersic si Ana Szeles.

LA MULTI ANI,  FLORIN PIERSIC !!!

Prezenta lui Florin Piersic la Antena 3 mi-a adus aminte de  acest PRINT al adolescentei noastre.
Toate  eram indragostite de el.
Insa  nu asta am vrut sa spun ci, despre faptul ca mi-am adus aminte de anul 1985, cand din cauza lipsei banilor  pentru plata artistilor,  ei  mergeau in toata tara, facand mega spectacole pe stadioane vara, la sali de sport iarna.  In iarna anului 1985 a venit si la noi la Ploiesti si ne-au dat obligatoriu de la UM bilete la spectacol.  Florin Piersic impreuna cu multi artisti de cea mai buna factura, ne-au incantat. Mi-au placut toti si Corina, Savoy, Marina Voica, Cornel Constantiniu,  Ion Dichiseanu, Cristian Popescu, care imita  toate personalitatile vremii, pe Iosif Sava si altii de care nu imi mai aduc aminte,  era acolo si Cristian Topescu si multi altii pe care nu vreau sa-i nedreptatesc nepomenindu-le numele din cauza  rozei :)))(adica sclerozei).Stiti bancul cu baba care nu-si mai aducea aminte numele. Cineva din  jur a spus scleroza e de vina si asa si-a adus aminte si baba ca o cheama ROZA.
Bomboana pe coliva erau Florin Poersic si Ana Szeles, era cioaca, pentru ca  asa se intampla, ca nu veneau toti dar erau pe afis si intrau la pachet. Dar a fost  de cel mai mare haz. La venirea lui Florin Piersic pe scena fara Ana lui, a inceput rasul, de nu aveam unde sa ne tavalim pe jos:)))
Florin a inceput cerandu-si scuze ca Ana :"ca o proasta a cazut si si-a rupt piciorul " sanchi si nu a putut veni dar, a fost o scuza buna pentru ras, ca nimeni nu spunea pe atunci in public ca nevasta este o proasta. A pomenit-o si pe prima nevasta Tatiana Ekel  pe care,  glumea ca o stia de frica si statea pe sub pat sau sub masa cand era strigat:)) la"treaba".Noi radeam de ne tineam de burta si nu mai avea  loc pe scaun .
Vorba aceea faceam pe noi de ras.
A spus si patania cand a uitat poezia "Ai fost vreo data la Abrud",  nu  mai stia ce urmeaza si repeta mereu poate, poate...
"Stiti bancul? Florin Piersic "Ati fost vreo data la Abrud" ? uitand continuarea repeta la nesfarsit ati fost vreo data la Abrud? cineva din sala in dulcele grai ardelenesc .....zaii nainte fac eu o lista cu cine o fost si cine ba ....... "
 A fost un hohot permanet pana am plecat noi, aproape de ora 12 noaptea, pentru ca pierdeam autobuzul spre casa  si a doua zi trebuia sa mergem la serviciu si baietii la scoala.
 A doua zi la serviciu cei care au ramas au spus ca  au stat pana la 3-4 dimineata si nu au putut sa iasa nici sa faca pipi, mai ales ca ii trecea de ras, din cauza aglomeratiei.
Florin Piersic ca artist, este un alergator de cursa lunga.
Dupa revolutie am ramas traznita cand am auzit ca Florin Piersic a iesit la pensie la 50 de ani ! Nu era valabila scuza ca a refuzat un rol. Dar  vad ca acum spune ca joaca in piese de teatru, probabil ca colaborator.
Un  artist de talia lui nu are voie sa fie pensionat nici la  110 ani.
Si acum vad la Antena 3, ca nu-i mai tace gura si face pe cei din  platou si pe noi de acasa sa radem. Este un adevarat artist, dar cand nu va mai fi, cine ii va lua locul?
LA MULTI ANI FLORIN PIERSIC !!! 

Puterea barbatului...


Cosmar



Cauchemar...

             
 
 
                                

                                                                                                                            Illustration !

Notez l'invraisemblable et très culotté, jeu de mot, "Israël c'est Nous", et conjointement Israël = US, autrement dit, USrael... Cette Fiamma, est une député "italienne", archi-sioniste, qui tient à faire taire les voix de la raison populiste au sein de l'UE.  Dictature toute, secondée par la saloperie bilderberguesque.

Al.I. Cuza


2013

Al. I. Cuza: tentatiile unei domnii autoritare

autor: FrontPress 24.01.2013
cuza statuieFormat în mediile politice occidentale de la jumătatea secolului al-XIX-lea, Al.I.Cuza avea să devină la puţină vreme după sfârşitul revoluţiei de la 1848, una din figurile centrale ale elitei politice româneşti pentru care, realizarea Unirii Principatelor Române era cel mai important obiectiv politic. Cu destule semne de întrebare legate de rapida lui ascensiune în cariera militară dar şi în privinţa reîntoarcerii sale în ţară la puţin timp după revoluţia din 1848, biografia lui Al.I.Cuza a stârnit interesul unui număr impresionant de istorici. Unul din aspectele rămase încă neelucidate este cu siguranţă acela legat de identificarea cu precizie a naturii regimului politic pe care cel denumit „domnitorul Unirii” l-a instaurat şi patronat.
Apartenenţa lui Al.I.Cuza la grupul tinerilor revoluţionari români de la jumătatea secolului al XIX-lea, dincolo de anumite calcule politice, a avut un important rol în alegerea sa ca şef al statului român. Chiar dacă nota de provizorat a domniei lui Al.I.Cuza era lesne sesizabilă din declaraţii precum cea formulată chiar de el către guvernele Puterilor Garante la 25 ianuarie 1859 (1) sau din avertismentele date de unii lideri conservatori (2), existau destule premise pentru ca susţinătorii săi să spere la imprimarea unei amprente liberale noii guvernări.
Privind evoluţia domniei lui Al.I. Cuza în ansamblul ei, apare o întrebare legitimă cu privire la cauzele dispariţiei treptate a entuziasmului existent, la începutul domniei, atât la nivelul populaţiei dar şi a unei bune părţi a clasei politice, faţă de cel ales la 5 şi 24 ianuarie 1859 ca domnitor. Pentru liberali, semne de îndoială în privinţa modului în care intenţiona noul şef al statului să conducă, aveau să apară chiar din toamna lui 1859. După dovezile de susţinere publică pe care le arătaseră (3), radicalii din jurul lui I.C. Brătianu şi C.A. Rosetti nu se aşteptau ca rostirea unor critici la adresa ministrului de interne şi a primului ministru N. Creţulescu să fie urmate de suspendarea unor ziare precum „Românul” şi „Nichipercea”.
Acceptarea de către Cuza a restrângerii libertăţii presei şi dizolvarea Adunării legiuitoare, erau urmate în toamna aceluiaşi an 1859, de intervenţia în forţă a poliţiei şi arestarea participanţilor la un miting al opoziţiei (4). În ciuda unor asemenea acţiuni politice cel puţin derutante pentru cineva care ar intenţiona să depisteze natura regimului politic pe care Cuza îl dorea în Principatele Române la începutul mandatului său, grupările politice reformiste din jurul lui I.C. Brătianu, Nicolae Golescu ş.a. încearcă să-i ofere pe mai departe întregul lor sprijin. Neluarea rapidă a unei opţiuni şi schimbările repetate de guvern, multe dintre ele stimulate chiar de Cuza (5), aveau să ducă treptat la o izolare a domnitorului pe eşicherul plitic.
Mişcarea surprinzătoare privind nominalizarea, la 24 ianuarie 1859 a lui Barbu Catargiu, unul din cei mai importanţi lideri conservatori, ca şef al primului guvern unificat, o anumită ezitare în privinţa adoptării unei legi rurale moderne (6), dublată de extinderea unei legi restrictive a presei în Ţara Românească (la 23 martie 1862) (7) erau pentru reprezentanţii „stângii” noi dovezi ale faptului că regimul nu era dispus să accepte viziunea lor asupra reformelor. Prezenţa celor din urmă în cadrul alianţei ce se va forma la jumătatea anului 1862, cunoscută sub denumirea de „monstruoasa coaliţie” avea să aibă loc după noi acţiuni publice de susţinere a lui Al.I. Cuza (8) preocupat însă mai puţin de receptarea unor semnale pe care aceştia le transmit în permanenţă şi mai mult de încercarea eşuată de a guverna deasupra grupărilor politice existente.
O asemenea încercare politică era greu de acceptat de către liberali, în condiţiile în care angajamentele şi demersurile lor politice erau în această perioadă pentru o reformă electorală, independenţa magistraturii, organizarea educaţiei şi instrucţiei publice etc. (9). Lipsa unei reacţii din partea monarhului faţă de aceste proiecte şi încercarea de a-şi forma un partid din oameni consideraţi lipsiţi de credibilitate şi autoritate morală în ţară (10) erau apreciate ca fiind motive suficiente pentru un divorţ politic.
Criticile venite din partea opoziţiei (11) cu privire la maniera personală de a conduce statul român (12) erau urmate de sfaturile insistente ale unor susţinători precum C. Negri, care încercau să-l convingă de necesitatea realizării unei lovituri de stat care să îi permită apoi formarea unei adunări legislative, aleasă pe alte criterii decât cele în care censul jucase rolul covârşitor (13). Eşecul guvernării lui N.Creţulescu, un alt susţinător al trecerii la un regim autoritar, avea să reprezinte pentru Cuza argumentul final în privinţa necesităţii unei lovituri de stat.
Optând la 2 mai 1864, ca modalitate de rezolvare a crizei politice ce dăinuia deja de ceva timp, pentru o lovitură de stat, Alexandru Ioan Cuza (14) contribuia nu doar la o consolidare a opoziţiei (15) ci şi la o accentuare a crizei. Chiar dacă lovitura de stat a fost urmată de aplicarea unui şir întreg de reforme binecunoscute, cu efecte pozitive în timp, consecinţele imediate au constat într-o radicalizare a disputelor politice ajungându-se până la punctul în care decizia politică menţionată deja a domnitorului să fie prezentată ca un act politic ai cărui beneficiari erau doar moldovenii (16). Surprinzător avea să fie pentru perioada următoare faptul că după un moment precum cel din vara anului 1864, domnitorul avea să fie mai degrabă îngăduitor cu adversarii săi politici decât autoritar. Astfel, chiar dacă unii contemporani precum Eugeniu Carada, sau N. Rosetti Bălănescu, (17) vorbeau despre implicarea guvernului în declanşarea acţiunii din 3 august 1865, devenită una de contestare la adresa şefului statului, ea ar fi fost o bună ocazie pentru reţinerea pe termen lung a unor lideri ai opoziţiei.
Acest fapt nu s-a întâmplat deşi unul din liderii monstruoasei coaliţii, I.C.Brătianu fusese arestat la 2 august (18) pentru o scurtă perioadă de timp. Eliberarea rapidă a celor arestaţi în noaptea de 3 august, nu avea să contribuie la o liniştire a stării de spirit din ţară (19) şi nici la obţinerea unei susţineri din partea Franţei, cea care jucase vreme de câţiva ani rolul de protector al României, motiv pentru care Cuza anunţa în mod public la sfârşitul lunii octombrie disponibilitatea sa de a abdica (20).
Din acel moment, schimbarea şefului statului nu devenea decât o chestiune de timp iar lipsa lui de reacţie faţă de pregătirile opoziţiei reunite la Ion Ghica, C.A. Rosetti sau I. Cantacuzino (21) era poate şi o conştientizare a situaţiei dificile nu doar politice dar şi economice (22) în care se afla întreaga ţară, în faţa căreia nu mai găsea nici el rezolvare. Inevitabilul avea să se producă în dimineaţa zilei de 11 februarie.
Lunile ce au urmat momentului abdicării aveau să aducă o dinamică sporită vieţii politice româneşti, preocupată să explice şi mediului politic extern faptul că tendinţele de autoritate ale domnitorului contribuiseră la îndepărtarea lui (23) dar şi să clarifice prin statuarea în Constituţie câteva principii considerate a fi fost încălcate de către Al. I. Cuza. Libertatea presei, a întrunirilor, separarea puterilor sau problema gărzii naţionale erau pe larg dezbătute în Parlament dar şi în ziarele epocii (24).
Cuza reuşea în felul acesta să rămână în atenţia opiniei publice româneşti, nu doar prin reformele iniţiate în anii săi de domnie ci şi prin maniera personală în care înţelesese să conducă statul român ce atrăgea critici serioase din partea diverşilor competitori politici chiar şi după abdicare (25). Departe de a fi fost un dictator aşa cum fusese acuzat chiar în epocă, Al. I. Cuza încercase într-o perioadă în care libertăţile erau clamate cu multă forţă, să îşi impună propria viziune asupra vieţii politice româneşti şi a reformelor pe care aceasta le aştepta. De Liviu Brătescu – Historia

ODA PROSTILOR




motto:
Cu prostul care n-are şcoală te lupţi puţin şi-ai câştigat.
Dar duci o luptă colosală cu prostul care are şcoală !
De-ar fi să-i luăm pe toţi la rând,
Şi actualii, dar şi foştii,
Cei mai deştepţi de pe Pământ
Au fost întotdeauna...PROŞTII.

Nu te ruga la ursitoare
Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost,
Mai bine urlă-n gura mare :
"Iubite Doamne, fă-mă....PROST!"

De ce să tragi ca la galeră,
Să-nveţi atâtea fără rost,
De vrei să faci o carieră,
Ajunge numai să fii...PROST.

În lumea asta cu de toate,
Unde se-nvaţă contra cost,
Păcat că nici o facultate
Nu dă şi diploma de....PROST.

Avem impozite cu carul,
Dar înotăm în sărăcie
şi ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe.....PROSTIE....

Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti !
O, Doamne, de ne-ar creşte grâul
Cum cresc recoltele de ...PROŞTI.

Şi-n lumea asta răsturnată,
Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi,
Savanţii noştri mor de foame
Şi numai PROŞTII sunt deştepţi.



DE REŢINUT :

Prostia este infinit mai fascinantă decât inteligenţa.
Inteligenţa are limitele ei, pe când prostia, nu!

Oamenii neinstruiţi sunt mai "scumpi" decât oamenii
valoroşi care, pentru a supravieţui, se "vând" ieftin.

Nu te certa ni
ciodată cu un prost. Te aduce la nivelul
lui şi te bate cu experienţa. Şi apoi, mai are şi mintea odihnită.