Reda-i copilaria lui Stefanut

sâmbătă, 22 septembrie 2012

Cufarul matusii Calliope



Era tânără și superbă, de o frumusețe delicată, în anii ’20, atunci când a plecat din micul orășel de provincie unde se născuse. Ambițiile îi erau pe măsură, în mintea ei de fată îmbrăcată cât știuse ea de elegant, după o revistă de modă adusă de la Paris de niște prieteni, o revistă cu desene sepia ale unor siluete de domnișoare, nu cu fotografii. Așa cum plecase, cu nasul pe sus, tot târgul nu avea nimic mai bun de făcut decât s-o bârfească. S-a întors peste vreo cinci ani, într-un automobil, măritată cu un avocat al cărui costum arunca în jur un miros discret de tutun și apă de colonie scumpă. Zâmbetul ironic și privirea “de sus” nu-i dispăruseră. Și era încă și mai frumoasă, pentru că acum chiar purta haine franțuzești. Iar bârfele între timp adormite au renăscut parcă și mai încrâncenate.
Abia prin 1939 lumea din micul târg de provincie a auzit-o cântând la radio, într-o transmisiune de la Teatrul Național, unde se țineau și spectacole de operă. Ajunsese soprană, la Opera Națională. A venit războiul, apoi comunismul, dar chiar și atunci când eu am cunoscut-o, prin anii ’70, pensionară, tot mai venea din când în când să-și viziteze rudele în micul oraș care avea apoi să dispară sub buldozerele “sistematizării”. Iar eu îi mai țin minte parfumul și privirea, de un albastru care mă străpungea, atunci când al doilea ei soț, tot avocat, îi deschidea portiera cu o mână, iar în cealaltă ținea o pipă, al cărei miros de tutun se amesteca firesc și perfect cu altă apă de colonie, tot scumpă. Cutia de bomboane pe care ne-o întindea nouă, nepoților ei, altădată un trofeu prețios pentru un puști de 7-8 ani, o lăsam celorlați copii din curte, pentru că parfumul ei asortat perfect cu broșa de aur pe care o purta la piept mă făcea să împietresc acolo, privind-o.
A trăit mult și bine, dar sfârșitul comunismului nu l-a prins. Cu vreo câțiva ani înainte să moară, și-a vândut bijuteriile nepoatelor ei preferate, căci n-a avut copii. Când a plecat de tot, dintre lucrurile ei împărțite între rude, m-am ales cu o cutie căreia nimeni nu-i dăduse vreo atenție deosebită. Era destul de grea și, în aerul acela din ce în ce mai gri din Bucureștiul sfârșitului anilor ’80, nici nu-mi pot imagina cine și-ar fi putut dori conținutul ei.
Pentru că ajuns acasă, am desfăcut-o și apoi am scos pe rând din ea un patefon, cu manivelă și o cutie cu ace de rezervă, o cârpă de mătase de șters discurile și o mapă grea cu multe discuri, pe care în mod evident, draga de ea, le ascultase și le iubise, din moment ce acea cutie stătuse în dormitorul ei până în ultima ei clipă. Coperțile discurilor aveau toate semnătura ei, și chiar aveau desenate în peniță floricele, unele dintre ele șterse parcă de apă. Abia după mulți ani, mi-am dat seama că desenul acela negru , de pe plicul ultimului disc din cele zece care se găseau în cutia cu La bohème dirijată de Toscanini, reprezentând o treflă din care două petale aproape dispăruseră, nu putea, nu avea cum să fie dizolvat decât de o lacrimă, pe care am plâns-o și eu apoi, ascultându-l…
Iar toate acele înregistrări mi se par și azi cele mai frumoase, cu toate defectele lor tehnice. Ba chiar am citit undeva, într-o carte, că nu sunt singurul. Lista acelor discuri, minunate toate, am inclus-o și în articolul: Ecco la lista! 100 CD-uri uluitoare (ce urât îmi sună cuvântul CD, acum) și după ce v-am povestit dintr-o suflare despre vreo 10 înregistrări majore de muzică clasică și după ce v-am îndemnat să descoperim România așa cum o fac străinii, prin muzică, vă invit acum să deschidem împreună cufărul mătușii Calliope… continuarea,
http://despreoprera.wordpress.com/ 

Noua tactica



Documente: NOUA TACTICĂ LEGIONARĂ din Martie 1938

Posted in Mişcarea Legionară 
Politica este de 10 ori mai primejdioasă, de 100 ori mai dificilă şi de 1000 ori mai exigentă decît războiul. Aşa cum s-a ajuns la o specializare în arta şi ştiinţa războiului, tot astfel există o specializare în arta şi ştiinţa politicii.
Mă refer la Politică şi nu la politicieni.
În politică la fel ca în război, mijloacele şi metodele au rezultate certe numai la prima lor întrebuinţare. Adică numai atunci cînd şi numai atît cît constituiesc surpriză pentru adversari.
La a doua întrebuinţare, oricine cîştigă mai multă abilitate şi ajunge la mai multă siguranţă. Dar adversarul şi nu mai puţin concurenţii învaţă mai repede decît te perfecţionezi tu în respectivele mijloace şi metode întrebuinţate, în felul acesta se pierde factorul surpriză şi la viitoarea întîlnire adversarul opune contra-arme egale cu armele noastre.
Ce învăţăminte sînt de tras?
Primul învăţămînt este să nu ne bazăm numai pe voinţa, vitejia şi sacrificiul. Este indispensabilă gîndirea care să raţioneze asupra celor existînd şi care să imagineze cele trebuind veni. Raţionarea logică şi imaginaţia creatoare sînt in politică completarea sentimentului care te-a făcut să porneşti şi voinţii prin care reuşeşti să ajungi?
Al doilea învăţămînt este să venim neîncetat cu noi mijloace, cu noi metode şi cu noi forme, astfel ca să ţinem pe adversari neîncetat în stare de surpriză şi deci neîncetat în stare de inferioritate. Pentru aceasta trebuie neîncetat să ne stoarcem creierii, să ne întrebăm inteligenţa şi să solicităm imaginaţia ca să ne dăruiască neîncetat lucruri noi şi neaşteptate.
Al treilea învăţămînt este să nu renunţăm la libertatea de acţiune şi să nu pierdem din mînă iniţiativa.. Păstrînd libertatea de acţiune: reuşim să mobilizăm resursele şi să stăpînim forţele şi încă mai important reuşim să ne mişcăm după necesităţi şi să manevrăm după plan. Păstrînd iniţiativa de partea noastră: reuşim să organizăm şi să administrăm surpriza şi tot atît de important reuşim să găsim noi sau să decidem noi condiţiile confruntării cu adversarul şi întrecerii cu con­curenţii.
În această lună Martie a anului 1938, Mişcarea Legionară a ajuns la o etapă cînd trebuie să schimbe mijloacele şi metodele. Altfel pierdem iniţiativa pe care am avut-o şi am exercitat-o fără întrerupere din 1927 încoace. Altfel nu vom mai putea construi surpriza şi ţine adversarii din surpriză în surpriză neîncetat în urma noastră şi deci sub noi.
Cum să facem?
Iată ce facem şi ce trebuie să facem acum. Să gîndim şi să imaginăm. Momentul actual este al înţelepciunii mai mult decît al vitejiei. În momentul de faţă primează virtuţile de prevedere, prudenţă, răbdare şi rezistenţă. Reluarea luptelor este problemă în viitor: Nu ştiu cînd, dar sigur şi inevitabil cîndva. La reluarea luptelor vom reuşi condiţionat la milimetru şi la secundă de cît reuşim acum pe poziţia de repliere şi aşteptare.
Noi vîrfurile conducătoare şi reprezentative vom merge pe drumul lagărelor şi închisorilor. Vom fi micul număr de făclii mereu aprinse care vom face Mişcarea Legionară să continuie ţinînd pe suferinţa şi jertfele noastre atenţia întregii naţiuni şi atenţia prietenilor noştrii.
Pentru cuiburile legionare, pentru cadrele fără grade şi fără funcţiuni şi pentru toţi prietenii şi toţi simpatizanţii Mişcării le indic, îi rog, îi consiliez şi la nevoie le ordon drumul ascunderii în anonimat şi poziţia de aşteptare a chemării.
Acum în Martie 1938 ne despărţim în două grupuri[cei din închisori şi cei în libertate, n.n.] fiecare pe cîte un drum.. Mişcarea Legionară nu dispare pentru că continuă comunitatea de simţire şi voinţă. Grupul nostru al vîrfurilor conducătoare şi reprezentative: intrăm în lagăre şi închisori păstrînd dragostea faţă de voi şi încrederea în voi. Grupul vostru al cuiburilor legionare, al cadrelor fără grade şi fără funcţiuni şi al prietenilor şi simpatizanţilor: ne veţi aştepta să ieşim din lagăre şi închisori şi pînă atunci să fiţi cu gîndul la noi pentru ca să fiţi cu fapta pentru noi.
Nu scriu pe hîrtie aceste decizii.
Ele vor fi transmise verbal din legionar în legionar şi din Bucureşti în toată Ţara. Cine iubeşte Legiunea, cine are încredere în mine şi cine este devotat României: se va conforma pentru că va înţelege şi va înţelege pentru că are instinct.
Corneliu Z. CODREANU (1899—1938)

Dans Final Patrik Swayze(1952-2009)

Impotriva Hypermarketurilor


INDIA s-a rasculat impotriva hypermarketurilor

autor: FrontPress 22.09.2012
Opoziţia şi marile sindicate din India susţin o grevă a micilor comercianţi, îndreptată împotriva prezenţei companiilor străine în marea distribuţie.
Angajaţii din transporturi s-au solidarizat, iar mai multe artere foarte circulate au fost blocate ore în şir. În oraşele controlate de opoziţie şi în cele în care mişcările sindicale sunt puternice, mijloacele de transport public au rămas în depouri. Mai multe linii importante de cale ferată au fost de asemenea blocate.
Amplele proteste, care implică milioane de oameni, au început imediat după ce premierul indian Manmohan Singh a anunţat că intenţionează să permită marilor companii să pătrundă pe piaţa naţională, într-o măsura care, speră Guvernul, va revitaliza economia.
Guvernul indian a dorit această deschidere încă din luna decembrie 2011, dar a renunţat atunci la proiect tocmai din cauza presiunilor populaţiei.
Măsura adoptată de guvern permite crearea de centre comerciale cu vânzare en-detail. Marile lanţuri comerciale străine sunt deja prezente în India, dar ele nu pot să vândă decât en gros. De Dan Arsenie – Yahoo! News
 

vineri, 21 septembrie 2012

Putere - Opozitie, un truc ieftin de circ !



De foarte mute ori situatia politica din tara, imi aduce aminte de un  numar de circ din anii 1930 petrecut in America.
Atunci afisul circului anunta cu mare tam-tam, ca  se va prezenta un om care prinde  glontul unui pistol, de la cativa metri in dinti.
 Si ce credeti ca  era? Era adevarat ! Zeci de mii de oameni din  toata America au vazut cum pe scena aparea un tragator de elita, tintea gura omului si PAC, tragea si in  acelas timp omul luat  dintre spectatori,  tinea  in dinti glontul. Toata lumea  aplauda si credea ca totul a fost aievea.
 Nu dupa mult timp apare si un tintas adevarat si scoate pistolul si PACCCC, trage si ce sa vedeti ? Cetateanul care prindea glontul in gura cade, cu capul facut tandari !!!! Oamenii nu au inteles ca, acela era doar un truc si  tintasul de la circ facea numai zgomotul specific impuscaturii, in timp ce  omul luat din multime:))) avea deja glontul in  gura si gata la momentul oportun, il scotea din gura  intre dinti si il prezenta spectatorilor naivi.
 Cel care a tras la randul lui a vrut sa vada, daca este adevarat si a stricat numarul de circ pentru totdeauna.
 A fost un  mare proces care, nu l-a gasit pe adevaratul tintas vinovat, pentru ca a fost naiv, a luat totul in serios si el nu a vrut sa omoare omul, ci numai sa se convinga personal ca totul este adevarat.
Cu aceasta situatie asemuiesc eu mereu situatia din  Romania acestor zile,in care se vede clar ca totul este numai un circ, intre putere - opozitie si noi creduli credem ca totul este pe bune. Dar cand vine tintasul,  sa ne dovedeasca ca totul este un fals ?????
Chiar daca ar veni noi,  tot vom ramane cu al nostru betiv atomic  imparat ??? Pentru el nu este nici un tintas NAIV ???? 

NU au dreptul la daune


LEGIONARII torturati in puscariile comuniste NU au dreptul la daune morale din cauza unei decizii staliniste

autor: FrontPress 21.09.2012
„În speţă, conform celor anterior arătate, condamnarea reclamantului s-a dispus pentru activitatea legionară desfăşurată de acesta. Or, Mişcarea Legionară a fost, în esenţă, o organizaţie de tip paramilitar terorist, de orientare naţionalist fascistă, cu caracter mistic religios, violent anticomunist, dar, printre altele, şi antisemit” susțin judecătorii Curții Supreme de Justiție în cazul lui Gheorghe Stănică, fost deținut politic legionar, care a avut de suferit în pușcăriile comuniste și a cerut daune morale.
Opinia magistraților seamănă foarte mult cu felul în care securiștii defineau Mișcarea Legionară. Din motive politice comuniștii au băgat în închisoare zeci de mii de oameni. Iar acum tot din motive politice, statul nu le recunoaște dreptul la despăgubiri pentru anii în care au fost bătuți, ținuți în foame și frig, torturați și umiliți de către torționari. Pentru judecătorii Curții Supreme nu are nici o importanță faptul că Mișcarea Legionară nu a fost condamnată (nici măcar judecată) de tribunalului de la Nurnberg, instanță ce după război a condamnat toate organizațiile rasiste și antisemite din Europa. Sau cumva deciziile Curții Supreme din România valorează mai mult decât cele ale tribunalului de la Nurnberg?
Orice istoric care este obiectiv și bine intenționat va putea spune clar că Legiunea nu a fost o organizație paramilitară sau teroristă. Dar justiția românească interpretează istoria la fel ca în perioada stalinistă. Dacă un fost deținut politic e țărănist sau liberal va putea primi despăgubiri pentru suferințele la care a fost supus, dar numai legionar să nu fie. În mod ironic liberalii au ucis mai mulți oameni decât legionarii în perioada interbelică, dar tot Mișcarea Legionară e considerată organizație teroristă. Dacă au fost încălcate în anii ’50 drepturile omului, atunci când mii de legionari au fost condamnați pe nedrept, mereu în urma unui simulacru de proces, acum drepturile supraviețuitorilor sunt încălcate pentru ”vina” lor de a fi legionari.
Gheorghe Stănică vorbind despre experimentul Pitești
Dar să nu ne mire până la urmă această decizie stalinistă. Cei care dețin acum funcții importante în politică și justiție sunt urmașii ideologici ai comuniștilor care au ucis sute de mii de oameni, au confiscat proprietăți și au distrus România. Din 1989 și până în prezent, aceștia și-au continuat opera sub masca democrației. Așadar, ar fi ceva ieșit din comun ca o instanță din România să facă dreptate unor ”rasiști, antisemiți și teroriști”. Fără nici o dovadă, fără să țină cont de tribunalul de la Nurnberg, o instanță din țara noastră le pune unor oameni care au suferit pentru credința lor aceste etichete pentru a justifica decizia pe care a luat-o: să nu le dea nici un ban pentru tot calvarul prin care au trecut.
Oare câți oameni nevinovați a omorât Gheorghe Stănică sau alți foști deținuți politici și câți au ucis securiștii? Astăzi primii sunt considerați teroriști și umiliți din nou, în timp ce adevărații teroriști, torționarii din închisorile comuniste, trăiesc cu pensii mari și nu au primit nici o pedeapsă pentru tot ce au făcut. Dar așa funcționează justiția în comunism, din păcate și în România secolului 21… De Codrin Goia – Schimbarea.info

Personalitati celebre din Miscarea Legionara

Masacrul din 21-22 sept 1939


MASACRUL din 21-22 septembrie 1939: 252 de legionari ucisi fara proces din ordinul regelui Carol al II-lea (FOTO+VIDEO)

autor: FrontPress 21.09.2012
În noaptea de 21 spre 22 septembrie 1939 au fost asasinaţi mişeleşte, fără judecată, în lagăre şi pe tot cuprinsul ţării, din ordinul regelui călău Carol al II-lea, 252 de legionari. În zorii zilei de 22 septembrie, fiecare judeţ prezenta trecătorilor cadavrele a trei legionari, pe care poliţiştii şi jandarmii, în plină noapte, i-au ridicat din mijlocul familiilor, i-au scos în stradă şi i-au împuşcat, iar trupurile lor au fost lăsate ca lumea să le vadă vreme de trei zile. Elevii de şcoală generală şi liceu erau duşi în mod organizat să vadă cadavrele aruncate pe caldarâm şi păzite de jandarmi! Prigoana împotriva legionarilor a continuat cu sălbăticie până în toamna anului 1940, când regele Mihai a proclamat Statul Naţional Legionar.
Pretextul masacrului
Pretextul acestui pogrom, care a distrus o bună parte a elitei Mişcării, a fost pedepsirea premierului Armand Călinescu în 21 septembrie 1939, la Bucureşti, de către o echipă legionară. Acesta a fost împuşcat pentru responsabilitatea sa în asasinarea banditească, prin strangulare, a lui Corneliu Codreanu, fondatorul şi liderul Legiunii Arhanghelul Mihail, şi a Nicadorilor şi Decemvirilor, din ordinul lui Carol al II-lea.
Călinescu a fost membru în Partidul Național Țărănesc şi a fost ales deputat în parlament între 1926 și 1937. Atitudinea sa obsesivă față de legionari a produs căderea guvernului Vaida-Voievod, din care făcea parte, în 1933. A revenit în guvernul condus de Octavian Goga în funcția de Ministru de Interne. În 1938, a făcut posiblă arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică la minele de sare, inclusiv pentru „cârdășie cu șeful unei puteri străine”. Poartă responsabilitatea comenzii asasinării ilegale şi barbare a liderilor legionari arestaţi, inclusiv a lui Codreanu, în 30 noiembrie 1938. În decembrie acelaşi an, este membru fondator al partidului regal, Frontul Renașterii Naționale. După scurte mandate ca Ministru al Sănătății, Ministru al Educației Naționale și Ministru al Apărării Naționale, la 7 martie 1939, regele Carol al II-lea îl numește Prim Ministru al României. Este pedepsit pentru crimele sale de echipa legionară denumită “Răzbunătorii“, condusă de Miti Dumitrescu.
După pedepsirea lui Călinescu, “Răzbunătorii” au intrat în clădirea Radioului, au intrat in direct, anunţând “pieirea tiranului”. Apoi s-au predat Poliţiei, fiind omorâţi a doua zi în locul atacului.
Ziua Eroilor si Martirilor Legiunii
În 1940, când Miscarea Legionarã a venit la guvernare, ziua de 22 Septembrie a fost proclamatã Ziua Eroilor si Martirilor Legiunii iar cei peste 80 de fruntasi legionari asasinati în lagãrele de concentrare de la Vaslui, Miercurea Ciuc si Râmnicu Sãrat au fost dezgropati din cimitirele lagãrelor si înhumati crestineste în cimitirul Mãnãstirii Predeal, în cadrul unei mari solemnitãti la care au participat Fabricius, Ministrul Germaniei, si Ghigi, Ministrul Italiei.
Horia Sima, Comandantul Mişcării Legionare, la cimitirul din Predeal, 1940
În cimitirul Mãnãstirii “Sf. Nicolae” din Predeal odihnesc rãmãsitele elitei legionare, între care Gheorghe Clime, Alexandru Cantacuzino, Nicolae Totu, Alexandru Christian-Tell, Gheorghe Furdui , Bãnica Dobre, Mihail Polihroniade, Paul Craja, Gheorghe Istrate, Ion Banea, Iordache Nicoarã, Ion Belgea, Victor Gârniceanu, ca si cenusa celor incinerati de autoritãtile asasine la crematoriul din Capitalã: Vasile Christescu, Nicoleta Nicolescu, Victor Dragomirescu, grupul Nadoleanu si grupul Miti Dumitrescu.
Dupã instaurarea comunismului, cimitirul legionar de la Predeal a fost profanat de noile autoritãti atee, troitele ridicate în memoria eroilor distruse, crucile arse si pângãrite.
LISTA LEGIONARILOR ASASINAȚI ÎN NOAPTEA DE 21-22 SEPTEMBRIE 1939
Din Calendarul „Cuvântul” 1941
Noaptea de 21 spre 22 Septembrie 1939 sfințește cu sângele ei cea mai mare jertfă eroică din istoria Românilor. 252 legionari, pentru credința lor în opera Căpitanului și în destinul mântuitor al generației de astăzi, au fost asasinați săvârșindu-se astfel o crimă împotriva întregului neam românesc. Legionarii cei mai destoinici, din toate unghiurile țării, din sate și orașe, au adus cu slava morții lor întemeierea României Legionare. Spiritul lor trebuie să trăiască în făptuirile noastre. Sângele lor și durerea să o simțim necontenit. Numai astfel le vom da mărirea care li se cuvine. Căci ei sunt: Prezenți, Prezenți, Prezenți, în viața de astăzi și de-a pururi a României Legionare.
Penitenciarul Râmnicu Sărat
Cantacuzino Alexandru, avocat, București;
Totu Nicolae, avocat, București;
Clime Gheorghe, inginer;
Tell C. Alexandru, avocat, București;
Furdui Gheorghe, profesor, București;
Bănică Dobre, ad-tor ziar, București;
Polihroniade Mihail, avocat, București;
Craja Paul, medic, București;
Simulescu Sima, profesor, București;
Apostolescu Gheorghe, comerciant, București;
Istrate Gheorghe, abs. acad. com., București;
Banea Ioan, medic, Cluj;
Serafim Aurel, inginer, București.
La Spitalul Militar Brașov
Cotigă Traian, avocat, București, Penit. Sp. R. Sărat;
Ionică Eugen, inginer, București, Penit. Sp. R. Sărat;
Șiancu Emil, ofițer rez. Cluj, Penit. Sp. R. Sărat;
Proca Gheorghe, monteur Domnița Maria (Bacău), cu domiciliul obligator la M. Ciuc;
Pihu Grigore, funcționar București, Dom. obl. Vaslui;
Sușman Iuliu, funcționar, București, Dom. obl. Vaslui;
Herghelegiu Ion, avocat, Bacău, Dom. obl. M. Ciuc.
În Lagărul de la Vaslui
Spânu Iordache, student, București;
Clime Traian, student, București;
Gârcineanu Victor, avocat, București;
Teodor Tudose, avocat, Iași;
Polisperhon Supila, student, București;
Boboc Constantin, student, București;
Goga Mircea, student, București;
Popescu Spiru, student, Frăsan-Durostor;
Comănescu Nicolae, student, Ploiești;
Calapăr Mihsi, abs. teol., Negrești-Neamț;
Belgea Ioan, bibliot., București;
Popescu Vasile, f. profesie, București;
Antoniu Ioan, avocat, București;
Stahu Teodor, avocat, Fălticeni-Baia;
Cârdu Valeriu, ziarist, Oravița Caraș;
Moțoc Mircea, student, București;
Răcman Gogu, student, Hodivoaia-Vlașca;
Teohari Mircea, student, București;
Bujgoli Spiru, lic. lit., Frăsani-Durostor;
Moraru Alexandru, student, Dej-Someș;
Rioșeanu Petre, dir. Nitrogen București;
Constantiniu Dorin, contr. S. T. B., București;
Dobre Radu, rnanip. S. T. B., București;
Danielescu Josim, student, Ploiești;
Nicolicescu Gheorghe, elev, ing., București;
Borzea Virgil, student, Brașov;
Caratașu Chiriac, student; București;
Busuioc Ioan, student, București;
Maricari Nicolae, locot. ref., București;
Tucan Boris, viticultor, Hârtop-Tighina.
București
Dumitrescu Dumitru, avocat, Ploiești;
Popescu Cezar, student medicină, originar Ploiești;
Popescu Traian, student Drept, originar Ploiești;
Moldoveanu Ion, student Politehnică, originar Ploiești;
Ionescu R. Ion, student Drept, originar Ploiești;
Vasiliu Ion, desenator, originar Ploiești;
Ovidiu Isaia, fotograf, București M. Brătianu 34;
Stănciulescu Marin, lăcatuș, București, Bd. Brătianu 24;
Paraschivescu Gheorghe, student Politehnică, București Bd. Brătianu 24;
Dragomirescu Victor, abs. Politehnică, din închisoarea Văcărești.
În Lagărul de la Miercurea Ciucului
Stegărescu Constantin, contabil, București Ilfov;
Borzea Titus, student, Brașov;
Rădulescu Virgil, gazetar, București;
Enescu Ioan, student, București;
Micu Augustin Liviu, inginer, Timișoara;
Macoveschi Ioan, desenator, București;
Pavlescu Alexandru, avocat, București;
Biriș Ovidiu, avocat, București;
Susai Vasile, lic. Drept, București;
Felecan Vasile, ajust. mecanic, București;
Prodea Nicolae, lăcătuș, București;
Grama Iosif, student, București;
Miter Ioan, student, Caransebeș;
Popescu B. Anton, funcționar, Băile Herculane;
Noaghiea Gh. Virgil, student, Caransebeș;
Tiponuț Gheorghe, elev liceu, Oradea;
Nuțiu Aurel, student, București;
Teodorescu Gheorghe, sculptor, Ploiești;
Todan Coriolan, student, Fibiș-T. Torontal;
Ducaru Dumitru, subing., Râșnov-Brașov;
Ungureanu Corneliu, lic. litere, Craiova;
Corbeanu Vasile, student, Bragadiru-Ilfov;
Coman Constantin, student, Bragadiru-Ilfov;
Popa Tiberiu, stud., Bragadiru-Ilfov;
Popescu Marin, stud., Cumpăna-Constanța;
Vilmuș Adam, bucătar, Iași;
Dorca Afilon, abs. Teolog., Velișoara-Severin;
Cioflec Marius, student, Timișoara;
Benec Constantin, funcționar CFR, Ohaba-Mătnic Severin;
Gheorghe Constantin, student, Stupini-Brașov;
Strugaru Nicolae, avocat, Iași;
Constantinescu Dimitrie, abs. med., Iași;
Dobrin Liviu, abs., med., Arpașul de Jos-Făgăraș;
Zus Radu, student, Cernăuți;
Buhai Vasile, student, București;
Iordache N. Nicoară, asistent univ., București;
Raicu Const., licențiat, Iași;
Stamate Eugen, student, Iași;
Zanche Petre, funcționar, Iași;
Gârcineanu Florin, lt. ref., București;
Vasiliu Gheorghe, lt. ref., Iași;
Filipov Vasile, comerciant, București.
În restul țării
Jud. Durostor: Nicolae Nastu, Costică Manganița și Dionisie Memu.
Jud. Timiș Torontal: Udrea Teodor, Dragomir Gheorghe și Cocora Alexandru.
Jud. Caliacra; Petre Caranica, Chițu M. Popescu și Dumitru Covache.
Jud. Gorj: Constantin Șerban, Căpitanul Gh. Munteanu și preotul Motomancea Grigore.
Jud. Constanța: preotul Chivu Ion, Chiriazi Constantin, preotul Mocanu Staicu și preotul Secăreanu Ion.
Jud. Putna: Vasile State, Nicolae Voinea și Petre Marin.
Jud. Vâlcea: preot Aurel Nicolaescu, Dumitru Diaconescu și Nicolae Vasilescu de pe teritoriul urban.
Jud. Lăpușna: Diaconescu Vasile, Florescu Sergiu și Palamarciuc Ioan.
Jud. Bacău: Condopol Mircea, Mandache Alexandru și Antonovici Constantin.
Jud. Mehedinți: Gheorghiu Victor, Matici Marin și Geacu Petre.
Jud. Argeș: Ioan Pielmuși, Olteanu Vasile și Traian Amzăr.
Jud. Cluj: Cuibus Petre și Erimia Nicolae.
Jud. Prahova: Alexandru Cojocaru și Filip Dumitru.
Jud. Dolj: Nicolae Horculescu, Ilie Poenaru și Ioan I. Ștefanache.
Jud. Bihor: Cosma Lazăr și Jude Dumitru.
Jud. Roman: Creangă Vasile.
Jud. Vaslui: Gheorghe N. Volocaru.
Jud. Brăila: Bobota Teodor și Ioan Udrea.
Jud. Cahul: Borzac Lazăr, Băleanu Ioan și Cerbu Iancu (asasinați ulterior).
Jud. Neamț: Nicolae Malinici, Vasili Avădanei și Vasile Puiu.
Jud. Olt: Găman Florea, Dumitru Mânzu și Gheorghe Preda.
Jud. Fălciu: Ioan Codreanu, Nicolae Emil șl Croitoru Vasile.
Jud. Teleorman: Abagiu Dumitru și Aristotel Cristea.
Jud. Ialomița: Manolescu Grigore, Constantin Constantinescu și Traian Badea.
Jud. Dâmbovița: Nițescu Petre, Lungu Ioan și Gălmeanu Ioan.
Jud. Dorohoi: Gheorghe Surugiu, Gheorghe Barbu și Ioan Honceru.
Jud. Turda: Cucerzan Constantin, Nichita Augustin și Tonceanu Gheorghe.
Jud. Bălți: Condratiuc Alexe, Ursache Victor și Ioan Gherman.
Jud. Brașov: Faur Ioan, Bordeianu I. Lehaciu, Papacioc Radu și Nicolici Nicolae.
Jud. Mureș: Rusu Iacob, Paletaș Francisc și Pădurean Nicolae.
Jud. Hotin: Vasile Dobuleac, Teodor Dubovinschi și Iacob Soroceanu.
Jud. Cernăuți: Pisarciuc Silvestru, Regwald Francisc și Molotiuc Ioan.
Jud. Severin: Ghinda Gheorghe, Galescu Pavel și Damaschin Sârbu.
Jud. Sălaj: avocatul Burcaș Augustin.
Jud. Ciuc: Duma Iosif, Caranica Ioan și Mircea A. Ilie.
Jud. Tighina: Heidenrech Wladimir, Căldare Constantin și Coragancev Ioan.
Jud. Năsăud: Tonea Simion, Cornel Girigan și Tolan Alexandru.
Jud. Cetatea Albă: Ioan Vlădău, Paucă Dumitru și Damian Curoglu.
Jud. Tecuci: Căsăneanu Gheorghe, Spirache Teodorescu și Baciu Vasile.
Jud. Muscel: Nerasan (av. Câmpulung) și Ioan Stancu.
Jud. Covurlui: Costăchel Popa, Asasinat ulterior; Tudor Croitoru și Gheorghe Potolea.
Jud. Soroca: Levițchi Ștefan, Șciucă Boris și Criclivai Azare.
Jud. Arad: av. Maduta Ioan, Bulboacă Ioan și Julan Ilie.
Jud. Maramureș: Butnaru Ioan, Chirculiță Dumitru și Belidcan Mircea.
Jud. Iași; Elena Bagdad, Nicolae Dănilă și pr. Leonid Miron.
Jud. Hunedoara: Popa Petre, Cornea Gheorghe și Sârbu Nicolae.
Jud. Orhei: Zalupcescu Grigore, Mocanu Andrei și Răileanu Naum.
Jud. Romanați: Niculescu Gheorghe și Oprovici Horia. (Teritoriul urban).
Jud. Suceava: Reuț Ioan Neculae.
Jud. Buzău; Voinea M. Constantin.
Jud. Trei Scaune: Ing. Lascăr Gheorghe, Vrânceanu Gheorghe (asasinat ulterior).
Jud. Botoșani: Vasile Iftimuță, Mihai Grigoriu și Gheorghe Mancoș.
Jud. Satu-Mare: Bozinteanu Victor și Spiridon Jitaru.
Jud. Câmpulung (Bucovina): Irimiciue Valerian, Țăranu Traian și Cozan Luchian.
Jud. Târnava Mică: Bârza Gheorghe, Prus Ioan și Codrea Nicolae.
Apel legionar la Ramnicu-Sarat, 22 septembrie 1940
Din aceste relatări oficiale, reiese că au fost asasinați numai în noaptea de 21-22 Septembrie 1939, la București 10 legionari; spitalul Militar Brașov 7 legionari; Lagărul de la Miercurea Ciucului 44 legionari; Penitenciarul Râmnicu Sărat 13 legionari; Lagărul de la Vaslui 31 legionari și în restul țării 147 legionari. Deci un total de 252 legionari numai într-o singură noapte.
Ceilalți eroi și martiri asasinați în timpul prigoanei din 1938 – 40 sau omorâți pentru credința lor Legionară în anii anteriori, au fost pomeniți în Cronologia legionară. Unora însă, nici până astăzi nu li s-a putut preciza data și împrejurările în care au fost asasinați. Pentru toți Legionarii căzuți pe teritoriul Țării: PREZENT!
Prigoana – Cantec legionar interzis in perioada interbelica
p style=”text-align: justify;”

joi, 20 septembrie 2012

Proverb evreiesc



http://brebisgalleuse.blogspot.com/

Cine beneficiaza de ajutoare !


Beneficiaza de AJUTOARE de la Uniunea Europeana, dar isi permit sa mearga cu TAXIUL (VIDEO)

autor: FrontPress 20.09.2012
Printre sărmanii care formează cozile zilnice pentru a primi alimentele de la Uniunea Europeană sunt și indivizi care sfidează bunul simț. Mulți dintre romii de la venitul minim garantat, unii tineri și numai buni de muncă, își permit să-și care pachetele cu taxiul, în timp ce bătrânii sau persoanele cu handicap, beneficiari și ei ai acestui program, merg către stațiile de autobuz sau chiar pe jos.
Taximetriștii au din ce în ce mai multe comenzi de la clienții depozitului din municipiul Buzău, unde se distribuie ajutoarele alimentare de la Uniunea Europeană. Majoritatea sunt romi care cer să le fie duse pachetele cu zahăr, făină sau orez către mahalalele de la periferia orașului.
Atitudinea sfidătoare a acestora se manifestă zi de zi sub privirile celorlalți beneficiari ai programului social, persoane cu handicap, șomeri sau pensionari, care nu își permit decât cel mult un bilet la transportul în comun. Cei care distribuie ajutoarele, responsabili din cadrul CJ, spun că nu pot interveni, atâta timp cât lista beneficiarilor a fost întocmită de primării, pe baza unor documente doveditoare a stării lor material.
Anul acesta primesc ajutoarele alimentare de la Uniunea Europeană aproximativ 71.000 de buzoieni, beneficiari ai venitului minim garantat, persoane cu handicap grav, șomeri și pensionari cu pensii sub 400 de lei. Fiecare beneficiar va primi 11 produse, față de șase câte au fost anul trecut. De pe Adevarul
 

Corneliu Zelea Codreanu Omagiat


Corneliu Codreanu omagiat de NATIONALISTII romani din Italia (FOTO)

autor: FrontPress 20.09.2012
Cu ocazia împlinirii a 113 ani de la nașterea lui Corneliu Zelea Codreanu, membrii și simpatizanții Noii Drepte din Italia s-au întâlnit dumincă la Rimini, un oraş situat la Marea Adriatică, pentru a omagia personalitatea liderului şi fondatorului Mișcării Legionare.
Întâi s-a organizat o slujbă religioasă comemorativă la biserica românească din localitate, după care tinerii naţionalişti au participat la o masă rotundă unde s-a discutat despre personalitatea “Căpitanului” și despre moștenirea spirituală lasată de acesta. Ziua s-a închieiat cu discuţii organizatorice legate de planul de acţiune al naţionaliştilor români din peninsulă.
“Întâlnirea de la Rimini a decurs cum nu se putea mai bine, simpatizanți noi participând activ pentru prima dată la o sedință de filială. Români din Verona,Vincenza, Roma, Civitavecchia, Rimini, Padova, Arezzo, Amelia, Piacenza,Venezia, Trevizo, etc. și-au dat întâlnire pentru a aduce un omagiu marelui luptător naționalist care a fost Corneliu Zelea Codreanu și pentru a-și mărturisi dorința de a pune o cărămidă la temelia României de mâine”, se arată într-un comunicat emis de Biroul de presă al Noii Drepte Italia, care se încheie cu un citat din Emil Cioran, referitor la fondatorul Gărzilor de Fier: “Într-o nație de slugi el a introdus onoarea și într-o turmă fără vertebre orgoliul”. Sursa: FrontPress.ro
 

Bancuri...




Doi ţigani revin acasă cu un sac plin de bancnote după ce au jefuit o
bancă.
Luca, hai să numărăm banii!
Las-o baltă, Flăcărică, oricum aflăm suma de la ştiri...



Finala Campionatului European de fotbal. Toate locurile sint ocupate, in
afara de unul. Apare un tip si-l intreaba pe cel care statea linga:
- E liber?
- Da, raspunde tipul.
- Nu pot sa cred... cit de nebun trebuie sa fii ca sa ai un asemenea loc si sa
nu vii la meci?!
.. - Adevarul e ca si locul asta e al meu, spune cel de alaturi. Trebuia sa
vin cu sotia mea, am fost la toate campionatele incepind din 1982, de cind
sintem casatoriti. Din pacate, ea a murit.
- Si nu ati gasit pe nimeni sa va insoteasca, un prieten, un vecin?
- Nu, sint toti la inmormintare. ..



- Tata, tu te-ai insurat la biserica ori la starea civila?
- La betie, dragul meu, la betie.



Undeva la tara ... Bate cineva in geam noaptea pe la ora trei si intreaba:
- Hei, n-ai vazut o turma de boi?
- De ce? Ai ramas in urma?

Cică Adrian Năstase intră într-o bancă înarmat:
"Mâinile sus, că dacă nu, mă împuşc!"



De unde vine denumirea de Yeti pentru Omul zapezilor ?
Din Moldova ! O fetita de moldovean l-a vazut prima data si i-a zis lu' maica-sa
- Ieti , mama! 

Bancuri...



Un tip se duce la o vrăjitoare vestită pentru
puterea sa de a dezlega blesteme. Când îl vede aşa amărât, vrăjitoarea îi
spune:
Ei, acum, ca să te pot dezlega de blestem, trebuie să-mi spui exact cuvintele
care te-au legat.
"Vă declar soţ şi soţie.



Sotia catre sot:
-Ce cuplu frumos sunt noii nostri vecini! El o iubeste, ii aduce flori, ii
spune lucruri frumoase. Tu de ce nu faci asa?
-Draga, nici macar n-o cunosc!



Vând BMW, în stare excepţională, an de fabricaţie 2010. L-aş păstra pentru mine, dar
soţia a luat astăzi carnetul după a şaptea încercare!



Ion
vede pe Gheo ducând un cal de căpăstru.

- Mă Gheo, da' unde duci calu' ?

- La veterinar.

- Au ce are, mă ? Nu mâncă ?

- Ba mâncă.

- Dară nu-i şchiop ?

- Nu-i şchiop.

- O fi beteag ?

- Ba nu-i beteag.

- Apăi atunci de ce-l duci la veterinar ?

- Apăi dacă-i al lui...




Intr-o biserica un betivan stand intr un colt al bisericii, observa in

departare o silueta intr o rochie lunga...

Se apropie incet si intreaba soptind :

- Madamme, dansati ?

- Nu ! raspunse...

La care betivul :

- Si de ce nu ?

- Din 3 motive :

1. Suntem intr o biserica.

2. Nu stiu sa dansez pe Sfanta Evanghelie.

3. Madamme e ma-ta... eu sunt popa !



1. Un tip întreaba o domnisoara:

- Domnisoara, sunteti amatoare de placeri sexuale?

- Amatoare-i ma-ta, eu sunt profesionista!


2.  Ce pacat ca, în sfârsit, plecati!

3. - As mai vrea sa plec la
Vancouver !
- Ai mai fost?
- Nu, dar am mai vrut!



4. Se aude soneria. Proprietarul deschide usa , în
prag - oaspeti:

- Ar fi fost OK sa ma anuntati - le spune ofensat.

- Da, dar am dorit sa va gasim acasa ...
5. Într-un autobuz aglomerat cineva a împins accidental o domnisoara pe
genunchii unui preot.
- Oh-ho-ho! - exclama ea, privind placut spre preot.
- Niciun oho-ho, fiica mea, este cheia de la poarta bisericii



Francezii EUROSCEPTICI


Francezii sunt tot mai EUROSCEPTICI

autor: FrontPress 20.09.2012
În viziunea majorităţii locuitorilor din Hexagon trecerea la euro a avut consecinţe negative asupra competitivităţii economice şi a şomajului, potrivit unui sondaj. 
Azi, la 20 de ani după semnarea Tratatului de la Maastricht, dacă s-ar relua referendumul care i-a divizat, acum ar avea câştig de cauză cei care ar vota “nu”. Aceasta este una din concluziile unui sondaj de opinie realizat pentru Le Figaro.
Cotidianul aminteşte că pe 20 septembrie 1992, locuitorii din Hexagon au ratificat tratatul european cu un procent extrem de strâns, 51% pentru, 49% împotrivă. Cei care au votat la vremea respectivă, adică cei născuţi înainte de 1974, ar spune “nu” tratatului în proporţie de 64 de procente. 67% din ei spun că UE se îndreaptă mai degrabă într-o direcţie greşită, confirmând astfel un sentiment de respingere la adresa proiectului federal european.
Verdictul este cu atât mai dur cu cât el vine într-o conjunctură în care se vorbeşte tot mai mult despre un pas suplimentar către ideea de interdependenţă. Cu alte cuvinte, francezii par să nu mai creadă în integrarea europeană care le era prezentată ca un scut de protecţie.
Euroscepticismul în creştere se reflectă şi în opinia francezilor despre moneda unică europeană. 45% o văd ca pe un handicap în contextul crizei economico-financiare, faţă de numai 34%, acum doi ani. Mai mult, în viziunea majorităţii locuitorilor din Hexagon trecerea la euro a avut consecinţe negative asupra competitivităţii economice, şomajului şi a nivelului preţurilor.
În viziunea cotidianului Le Figaro, acest sondaj îl plasează pe preşedintele Francois Hollande într-o poziţie inconfortabilă.
Pe de o parte, pentru că Parlamentul francez se pregăteşte să ratifice tratatul european asupra zonei euro, semnat de predecesorul său, Nicolas Sarkozy în luna martie a acestui an, pe de altă parte, pentru că lipsa de popularitate a Europei este mai accentuat în rândul propriilor simpatizanţi, socialişti, decât în cel al votanţilor dreptei.
Sigur, francezii nu resping chiar totul, ei rămân favorabili, de exemplu, principiului unei uniuni politice europene şi sunt conştienţi de costurile mari în ipoteza unei reveniri la francul francez. În plus, ei spun “nu” revenirii în trecut, dar spun “nu” în egală măsură unei accelerări sau lărgiri a Uniunii. De Roxana Vasile – Radio Romania Actualitati
Citeste si:

Puterea politicii de a face din negru alb si invers



Ma uit la  reprezentantii actualei puteri.
 Cum mai vor ei sa ne lamureasca, ca nu au avut timp sa faca nimic.
O doamna reprezentand  unul din cele mai importante ministere  ridica tonul ca, acel minister nu a schimbat  personalul, pentru ca se ocupa de salariati si pensionari pentru ca este mai important, sa le faca viata  frumoasa. Dar nu vrea sa inteleaga ca tocmai cei ramasi in minister saboteaza totul,  evenimen tele se deruleaza cu repeziciune si   reparatiile lor de 2 parale, primite sau promise in urmatorul an,  nu mai face nici cat o ceapa degerata.
 Asa fac si altii reprerentati ai puterii  ca,  ministrul sanatatii, educatiei etc.
Ei vor pierde pe mana lor si pe capul lor sec. La asta contribuie si fragmentarea de catre moderatoare a tot ce vor sa spuna invitatul bun sau prost, spunandu-si propria parere, de nu se mai intelege nimic.
Pana de curand eram si eu indignata ca la venirea unor alte partide la putere, se schimba toata echipa pana la portar.
Acum mi-am schimbat optica, am inteles ca toata acea armata de neispraviti, foloseste la  punerea in practica a deciziilor pozitive sau negative a celor de sus.
Dar aceasta guvernare somnoroasa si zambitoare nu a inteles si cred ca, in cardasie cu vechii guvernanti pentru ai ajuta sa revina la putere  face, sau se face ca nu intelege.
Vad ca sunt multumumiti ca li se iau si sefiile  in  Parlament si  spun ca nu au nimic impotriva .
 Macar aceste exemple  strigatoare la cer, sa le fie lectie la cei care mai devreme sau mai tarziu vor veni la putere. Trebuie schimbata toate echipa care, in mintea mea  imi insusisem ca este o echipa de profesionisti cu a lor, care sa nu ii saboteze.
Prostii acestia vor pierde alegerile sau in cel mai bun caz vor castiga la mustata pe mana lor.
Tot norodul asteapta sa vada schimbarea in bine in toate domeniile, in timp ce in piata sunt schumpiri si cu 100 % de azi pe maine.
Glumitele  Zambariciului si privind la demisia lui Somnorici, nu sunt de bun augur. El nu intelege ca asta inseamna saparea lui la temnelie care, il poate duce dupa gratii inaintea tartorului sef.
Dar e greu de inteles, ii cred caci greu am mai inteles si eu.
Sa nu ii plangem pe cei care ne-au calarit si biciuit 22 de ani, sa ne plangem pe noi ca,  suntem la mana acestor retardati care, nu stiu decat sa fure, sa fure la sange pana nu vom mai putea nici sa ne sculam din pat, pentru ca nu vom avea pentru ce si nu vom avea puterea sa mai umblam.
Dar ni se spune ca politica poate schimba totul adica,  viata e neagra si prin discurs politic(adica mancare de cccc....) o albim. 

miercuri, 19 septembrie 2012

La 19 ani membra a Parlamentului Ugandei



O tânără de 19 ani a devenit cel mai tânăr membru al Parlamentului din istoria Ugandei

Proscovia Oromait, în vârstă de 19 ani, a participat la alegerile din estul Ugandei şi a obţinut locul de parlamentar rămas liber după decesul tatălui său, informează Antena 3.

Victoria obţinută de Proscovia oferă Ugandei cel mai tânăr membru al Parlamentului din istoria ţării şi reprezintă o adevărată lovitură de imagine pentru partidul de guvernământ.

Cu toate acestea, Michael Mukula, un parlamentar care se află printre cei mai importanţi oameni ai partidului, a declarat că succesul lui Oromait a făcut valuri în interiorul formaţiunii politice, care acum este împărţită între reformatori şi fanatici dornici de a rămâne la putere prin orice mijloace.

„Sunt puţin îngrijorat de lipsa sa de experienţă. Aceasta nu este o circumscripţie electorală pe care să o pui pe umerii unui copil de o asemenea vârstă”, a explicat Mukula.

Oromait va reprezenta regiunea Usuk, o parte a ţării în care drumurile se inundă de fiecare dată în sezonul ploios şi unde există un singur liceu funcţional.

Zoan, în care trăiesc aproximativ 100.000 de oameni, este departe de a avea condiţii bune, chiar şi după standardul ugandez.

Alegerile de săptămâna trecută au adus însă Usuk-ul în lumina reflectoarelor şi reprezintă ultima şansă pentru regimul lui Museveni de a răspunde criticilor care susţin că popularitatea preşedintelui devine din ce în ce mai mică.

Museveni, care a preluat puterea cu forţa în 1986, nu a anunţat deocamdată dacă va continua şi după 2016, atunci când actualul mandat îi va expira.

Sunt destui cei care speră că în 2016 se va produce primul transfer paşnic de putere din istoria Ugandei, însă o parte a opoziţiei suspectează că Museveni va preda ştafeta fiului său sau chiar soţiei sale atunci când se va retrage.

„Proscovia este o victimă a circumstanţelor din ţară. Nu cred că este pregătită pentru asta. Nici măcar n-a mai votat până acum”, a spus Nicholas Opio, un analist politic din Kampala.

În schimb, Mwambutsya Ndebesa, profesor de istorie politică la Makerere, crede că tânăra membră a Parlamentului poate deveni o sursă de inspiraţie pentru colegii săi mai în vârstă: „Poate că nu are idei încă, dar are abilitatea de a învăţa”.

„Nu este vorba de vârstă, ci de felul în care gândeşti”, a concluzionat Oromait.

Poarta-n ochi seninul de Serghei Esenin(1895-1925)



Serghei Esenin – Poarta-n ochi seninul
Poartă-n ochi seninul. Poartă noaptea-n păr.
Nu i-am spus iubitei nici un adevăr.
M-a-ntrebat: “Afară viscolu-i buimac?
Să-ncălzesc căminul, patul să ţi-l fac?”
Am răspuns iubitei: “Azi, prin vînt şi ger,
Cineva flori albe leapădă din cer.
Poţi aşterne patul şi sufla-n cămin,
Eu şi fără tine sunt de viscol plin”
(trad. George Lesnea)
Din  ciclul:"Cele mai frumoase poezii de dragoste"

Sarcini de partid !



Catalin Chereches


Catalin Chereches: Un primar model si hotarat sa rezolve problema TIGANILOR

autor: FrontPress 19.09.2012
Primarul din Baia Mare a revenit în prim plan cu o nouă soluţie pentru rezolvarea problemei ţigăneşti din oraş. Faptul că anul trecut a construit un zid care izola comunitatea ţiganilor de pe str. Horea din Baia Mare i-a adus cel mai mare număr de voturi din istoria ţării de la revoluţie încoace: peste 90%. Asta dovedeşte că românii s-au săturat de problemele pe care le ridică comunitatea ţiganilor din ţara noastră.
Cătălin Cherecheş a fost sancţionat pentru discriminare de CNCD şi somat să dispună măsurile pentru decontaminarea spaţiilor din incinta Cuprom în care a mutat aproape 110 familii de ţigani. Primarul din Baia Mare plănuieşte să rezolve problema, mutând cu totul din oraş cele peste 400 de persoane cazate înainte de alegerile locale în spaţiile fostului combinat. Şi nu doar pe ei, ci şi pe cei din blocurile sociale din strada Horea, imobile în jurul cărora anul trecut a fost construit un zid de beton, înalt de aproape doi metri pe care acum primarul vrea să îl dărâme. Aici ar uma să fie locuinţe de serviciu pentru personal medical, din învăţământ sau familii tinere, spune primarul.
“Toţi cei care locuiesc în blocurile sociale şi nu-şi plătesc chiriile şi au restanţe, anul viitor vor fi mutaţi într-o zonă socială pe care vrem să o construim undeva, probabil în mediul rural, ca să le dăm posibilitatea să se şi întreţină să aibă o gospodărie. O mare parte dintre ei lucrează la salubrizare, la zone verzi, dar mulţi n-au din ce să trăiască. Stau toată ziua la cerşit, cu punga de aurolac în mână, furând fier şi aşa mai departe. De ce să nu le dăm o şansă? Nu văd ce e rău în asta. Chiar trebuie să-i ţinem în oraş de dragul de a-i avea în oraş, în loc să le dăm să muncească, unii să facă cărămidă, oale, alţii să-şi facă o fermă. Nu se poate face treaba asta în centrul oraşului că, dacă s-ar putea face, s-ar face în centrul Bucureştiului, în Piaţa Victoriei”, a declarat, pentru gândul.info, Cătălin Cherecheş.
Sigur că metoda aplicată de Cătălin Cherecheş a experimentat-o şi fostul primar Sorin Apostu, care a făcut evacuarea ţiganilor de pe str. Coastei, ce devenise un focar infracţional şi pestilenţial într-o zonă semicentrală a Clujului. Pe str. Coastei s-a ridicat după evacuarea ţiganilor un parc frumos, iar primarul interimar Radu Moisin a pus piatra de temelie la clădirea unui centru universitar şi misionar ortodox, lucru foarte apreciat de către clujeni. Cartierul Mărăşti este mai curat şi mai civilizat.
Totuşi mutarea ţiganilor în afara oraşelor nu poate fi o soluţie pe termen lung, ci ei trebuie integraţi prin educaţie şi foarte multă muncă în societate. A îi muta pe terenuri agricole în afara oraşelor e ca şi cum i-ai condamna la sărăcie, mizerie şi infracţionalitate continuă. Vezi cazul Surduc când au aruncat copiii ţigani cu pietre în bicicliştii turişti occidentali şi ţiganii din Sighişoara, care au spart geamurile Orient Express-ului, care adus grave prejudicii de imagine României. Să-i muţi la bloc cum a încercat N. Ceauşescu nu e o soluţie. În Cluj-Napoca, prin anii 80, prim-secretarul Moga i-a plantat pe ţigani într-un micro-cartier pe str. Mehedinţi din Mănăştur. După un an ţiganii făceau foc cu parchetul în bucătărie şi caii păşteau în sufragerie. Imediat Moga i-a mutat pe ţigani în afara oraşului la Pata Rât. Singura soluţie pentru rezolvarea problemelor ţiganilor este educaţia încă de la grădiniţă. Să se facă legi ca copiii ţiganilor să meargă la grădiniţe special amenajate, apoi la şcoli construite şi pentru ei. Ceilalţi ţigani fără ocupaţie să fie constrânşi prin lege să muncească în grupuri masive la autostrăzi, baraje, curăţenie şi alte lucrări publice-edilitare. A-i izola pe ţigani în afara oraşelor fără integrare e ca şi cum ai mătura mizeria sub covor. Ţiganii pot fi educaţi prin şcoala obligatoriu cu poliţistul la poartă până în clasa zecea sau mai mult la universitate pentru cei mai capabili şi prin multă şi asiduă muncă bine organizată. De Ionuţ Ţene – NapocaNews
 

Pensii de 15 % din ultimul salariu


Pensii de cel mult 15% din ultimul salariu pentru romanii de peste 40 de ani

autor: FrontPress 19.09.2012
Resursele actuale ale sistemului de pensii de stat vor asigura celor născuţi în perioada 1966-1971, aşa-numiţii “decreţei”, o pensie care va atinge cel mult 15% din ultimul salariu, potrivit datelor autorităţii de reglementare şi supraveghere din domeniu.
“În momentul în care persoanele născute în perioada 1966-1971 vor ieşi la pensie nu vor mai exista resurse, în cadrul sistemului actual, pentru a li se putea plăti o pensie mai mare de 15% din ultimul salariu”, a declarat vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Ion Giurescu, prezent la seminarul “Cinci ani de pensii private obligatorii: Cât am plătit şi cât am câştigat pentru o bătrâneţe fără griji?”, organizat de Ziarul Financiar.
El a adăugat că singura soluţie fezabilă este oferirea unei oportunităţi pentru generaţiile active tinere de a economisi o parte din venituri, într-un sistem bazat pe conturi individuale şi pe reinvestire continuă. “După o perioadă de 20 de ani, sumele economisite se vor dubla, iar după 40 de ani de contribuţie, acestea vor fi de 4 ori mai mari decât contribuţiile efective”, a mai spus reprezentantul CSSPP.
Primele contribuţii la sistemul de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au fost virate în mai 2008.
Datele CSSPP arată că, la finele lunii august, numărul celor înscrişi la Pilonul II a atins 5,7 milioane de persoane, ale căror conturi individuale de pensii cumulează 1,9 miliarde de euro. Valoarea medie a unui cont activ pe Pilonul II se ridică la 562 de euro. Împreună cu fondurile de pensii facultative (Pilonul III), sistemul de pensii private deţine active de două miliarde de euro.
Potrivit lui Giurescu, în România, cota procentuală aplicată sumelor care se virează la sistemul de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II), în prezent de 3,5%, este cea mai redusă din Europa. “Şi Macedonia are mai mult, respectiv 6%, în condiţiile în care a scăzut de la 18%”, a spus reprezentantul CSSPP.
El a mai arătat că sumele virate în prezent la Pilonul II nu vor acoperi nevoile financiare pentru o bătrâneţe liniştită. “Cine crede asta se îmbată cu apă rece”, a spus Giurescu.
Potrivit vicepreşedintelui CSSPP, proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private va fi trimis la Ministerul Muncii. “Sper ca până la finele anului să intre în dezbatere şi să fie aprobat de Parlament”, a afirmat Giurescu. De pe Mediafax