Reda-i copilaria lui Stefanut

sâmbătă, 1 septembrie 2012

Cantec de lupta

Se aude strigat de razboi !

Argentina


Argentina, un FALIMENT DE SUCCES! Tocmai a platit ultimele datorii

autor: FrontPress 01.09.2012
Vă mai amintiţi de falimentul la care a recurs Argentina în 2001, întrucât obligaţiile de plată o sufocau? Iată că la 11 ani distanţă, Argentina reuşeşte să pună capăt cu succes îndeplinirii tuturor obligaţiilor suspendate la acel moment, din cauza băncilor care au dus-o în acea criză. Ar fi posibil un asemenea scenariu pentru Grecia? Cel mai probabil este exclus.
Argentina a rambursat la începutul lunii august ultimele titluri emise după îngheţarea depozitelor bancare în timpul crizei financiare din anul 2001, anunţând oficial sfârşitul pentru ‘corralito’, în timp ce preşedinta Cristina Kirchner a dat asigurări că va continua politica de dezîndatorare pentru a garanta ‘independenţa’ ţării în faţa volatilităţii pieţelor internaţionale, relatează agenţiile AFP şi EFE, potrivit Agerpres.
‘Am încheiat plata corralito. Fără datorii suntem mai liberi’, scrie acum pe pagina sa de internet a Ministerului argentinian al Economiei. Ultimele titluri rambursate au o valoare de 2,19 milirde de dolari, 78% din sumă fiind plătită creditorilor externi şi restul de 22% celor din Argentina.
După ce populaţia a retras 22 de miliarde de dolari din bănci în decursul a numai 3 luni, pe data de 1 decembrie 2001, guvernul de la Buenos Aires anunţa celebrul ‘corralito’ şi anume îngheţarea tuturor depozitelor bancare pentru a împiedica retragerea şi a restului de 70 de miliarde de dolari rămaşi în sistemul bancar, ceea ce ar fi condus la falimentul băncilor.
Această decizie a declanşat cea mai gravă criză economică şi socială din această ţară. Câteva zile mai târziu, FMI-ul a refuzat să acorde Argentinei un împrumut de 1,26 de miliarde de dolari şi pe 23 decembrie guvernul anunţa că ţara a intrat în încetare de plăţi, datoria sa fiind atunci de peste 100 de miliarde de dolari. În consecinţă, guvernul a fost nevoit să se împrumute şi a emis titluri în valoare de 19.6 miliarde de dolari, ultimele fiind rambursate vineri.
‘O perioadă istorică s-a încheiat’, anunţa joi preşedinta Cristina Kirchner, susţinând că ‘ceea ce rambursăm acum nu este altceva decât ceea ce băncile ar fi trebuit să ramburseze cetăţenilor’. Ea a mai subliniat că datoria în dolari a ţării sale, ce reprezenta în anul 1992 un procent de 92% din PIB, este astăzi de ‘numai 8,4% din PIB’, după ultimele rambursări.
Dar în cazul multor argentinieni coşmarul pierderii depozitelor bancare după ce băncile străine au părăsit Argentina fără să-şi ramburseze clienţii nu s-a terminat încă. Unii şi-au recuperat de-a lungul anilor banii din bănci în urma unor decizii ale justiţiei, însă alţii se luptă în continuare pentru depozitele lor.
De ce Grecia nu poate apela la încetarea de plăţi
Deşi se confruntă cu o presiune uriaşă a obligaţiilor de plată, Grecia ar risca enorm dacă ar recurge la încetarea rambursării datoriilor către împrumutători. În primul rând, Grecia nu are moneda proprie, ci una comună, euro.
Dacă ar recurge la faliment de bună voie, atunci Grecia ar trebui să înlocuiască uriaşele sume cu care este împrumutată în prezent pentru susţinerea cheltuielilor interne – pensii, salarii, asigurări sociale etc.
Şi cum ar putea face asta? Tiparind masiv drahme. Revenind la drahmă. Ori, acest lucru ar fi echivalent cu deprecierea dramatică a drahmei, cu 75% în câteva zile.
Astfel, ar trebui recurs la blocarea conturilor bancare, adică la „corralito”, întrucât lumea ar retrage toate economiile în euro şi le-ar duce afară, de frica degradării situaţiei interne. Acest lucru ar putea conduce la tulburări sociale, foamete şi posibil chiar război.
Aşadar, ceea ce s-a potrivit Argentinei nu este o soluţie pentru Grecia, decât extrem de riscantă. Mai mult, falimentul dezordonat al Greciei ar putea fi o dramă pentru Europa, prin riscul de contagiune către celelalte ţări înglodate în datorii şi în criză – Spania, Italia, Portugalia. De Marius Pirloiu – Capital

Inceperea celui de-al doilea razb.mondial


1 sept.1939 Invadarea Poloniei


Septembrie Harry Belafonte si Nana Moskouri

Sa nu-i huiduim !



Sa nu-i huiduim sunt recomandarile de la tv.
Dar ei  ne-au huiduit pe noi dispretuindu-ne si aducandu-ne in  pragul saraciei. Anuland nunti si casatorii din  cauza cheltuielilor si a lipsei locuintelor.
Sa nu-i huiduim  pentru ca fac nuntile pe banii nostrii. Si traiul bun pe saracia noastra.
Sa le respectam sarbatoarea cu banii furati de la noi.
Putem sa ne punem streangul de gat din cauza saraciei si a disperarii dar, sa fie in asa fel incat sa nu-i deranjam de ei cei  impricinati.
Mi-e sila de acele asazise doamne comentatoare la tv., care nu stiu ce este saracia, datorita vietii lor si a celor care le-au pus la dispozitie  o viata usoara. Poate vre-o dezamagire in dragoste sa le mai tulbure linistea, pana la acapararea unui nou prost.
Nu au privire decat pentru opulenta  biciuitorilor nostrii si nu pentru  saracirea si  bararii drumului milioanelor de familii si a  milioanelor de tineri mai frumosi si mai destepti ca ei, dar CINSTITI ! Si implicit a viitoarelor generatii!
Rusine sa le fie lor si noua ca am acceptat asa ceva, pana s-a ajuns aici ! Sa fim de rasul lumii !!! RUSINE TUTUROR ! Sa ne punem tarana in cap !!! 

Mihai Neamtu


Mihai Neamtu povesteste cum s-a DESPRINS de ideile LEGIONARE

autor: FrontPress 01.09.2012
Mihai Neamţu explică atitudinea pe care o avea în anul 1995 şi simpatia pentru mişcarea legionară. El susţine că a fost influenţat de un grup de foşti deţinuţi politici, mari admiratoi ai lui Corneliu Zelea Codreanu. Neamţu a explicat că acele scrisori au fost scrise sub impulsul poveştilor pe care foştii deţinuţi i le spuneau, iar după ce a reuşit să se documenteze mai serios pe tema legionarilor s-a delimitat de această mişcare.
“Eu nu am făcut niciodată parte din nicio altă structură decât cele democratice, să fie clar acest lucru. Sunt un om cu viziune de centru-dreapta.”, a explicat Neamţu pentru DeCe News.
“Da, la 15-16 ani, am comis păcatul de a fi crezut mărturia unor foşti deţinuţi politici (cu ani bătuţi pe muchie în temniţa de la Aiud) despre afinitatea între elita culturală a perioadei interbelice (Eliade, Cioran, Noica) şi crezul naţionalist al unui lider exaltat (C.Z. Codreanu).
Tânăr fiind, am scris nu doar pentru Vox, Pop & Rock (editată de Andrei Partoş), ci și pentru Puncte Cardinale (Sibiu, editată de Răzvan Codrescu). Au rezultat, în primii ani de liceu, câteva articole inflamate, admirative la adresa unor legionari asasinaţi sub dictatura calistă. Am scris din ignoranță și admirație prost plasată. Mea culpa pentru această abatere. Sufocate de un stil gongoric și corupte de o argumentație falsă, aceste orbecăiri literare n-ar fi meritat prea multă atenție.
Care este rațiunea celor câteva paragrafe infantile pe care le-am scris în jurul vârstei de 16 ani și care au fost publicate de Puncte Cardinale (unde am putut citi şi traduceri din Dante)? E simplu. Mă aflam sub impresia unor discuții febrile cu foști deținuți politici din organizația AFDPR-Arad. La 14 septembrie 1994, am vizitat împreună închisoare de la Aiud. În tren sau prin curtea temniței, le ascultam poveștile extrase din experiența lor carcerală, pe care o evocau candid, netrăind frisonul camaraderiei, dar și momentele destinse, povestite cu umor. Eram doar unul dintre miile de elevi care urmăreau cu ochii încordați, uneori cu lacrimi în ochi, „Memorialul Durerii”, a povestit Neamţu şi pe pagina pesonală de Facebook.
El a explicat că la momenul respectiv era “înflăcărat de interviurile Luciei Hossu Longin cu legionarii şi de poveştile acestora. “Emoționat de interviurile Luciei Hossu-Longin cu foștii deținuți politici, mi-am dorit să cunosc măcar câțiva supraviețuitori ai lagărelor comuniste. Nu aveam habar despre vechile angajamente precarcerale ale acestor deținuți, dintre care unii se comportaseră nobil și sacrificial în închisoare (vezi mărturiile regretatului Ioan Ioanid, ale lui Nicolae Steinhardt etc.)”.
Neamţu susţine că, după o lectură mai aprofundată a faptleor istorice, s-a delimitat de mişcarea legionară şi obiectivele ei. “Anii de facultate mi-au descoperit episoadele sumbre ale istoriei României moderne, de la coruperea parlamentarismlui, abuzul de violență statală, condamnările și execuțiile fără procese, până la utilizarea revolverului ca armă de intimidare a adversarului. Lectura lui Dostoievski m-a introdus în psihologia fanatismului secular sau religios (atât Ferapont cât și Stavroghin). Întâlnirea cu liberalismul clasic din scrisul luminos al unor gânditori ca Andrei Pleșu sau Horia-Roman Patapievici, pe de o parte, dar și descoperirea altor modele, care propuneau sinteza creatoare între Ortodoxie și modernitate (Mircea Vulcănescu, bunăoară), m-au edificat asupra caracterului pernicios al etnocentrismului.
Distanțarea de „neo-interbelici” a fost firească, rapidă și neechivocă. Revelațiile arhivistice despre Holocaust (inclusiv suferința indusă prin deciziile Guvernului Miron Cristea, dar și ale Guvernului Antonescu) au desenat și pentru mine, ca pentru atâția alții, fresca enormelor suferințe ale poporului evreu. Am denunțat obscenitatea celor care justifică antisemitismul invocând aderența la ideologia de stânga a unei părți din populația evreiască a României interbelice. Am studiat contradicția teologică între creștinismul universal și tribalismele primordialiste (naționalismul fiind, de altfel, declarat erezie de Patriarhia ecumenică la sfîrșitul secolului XIX). Am pledat, ulterior, ca Biserica Ortodoxă să-și asume experiența istorică de sub toate dictaturile, de la Carol II până la Nicolae Ceaușescu, printr-o investigație critică a derapajelor către autoritarism sau totalitarism”. De Lucian Negrea – De Ce News
 

Modelul UNGAR


NATIONALIZARI versus PRIVATIZARI: Poate fi modelul UNGAR o solutie pentru iesirea din criza?

autor: FrontPress 31.08.2012
Guvernul de la Budapesta se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi cel de la Atena. Numai că el preferă un alt parcurs: în loc să privatizeze, premierul Viktor Orban mizează pe o implicare mai mare a statului. Ar putea să funcţioneze un astfel de model?, se întreabă Die Welt într-o analiză publicată în ediţia de vineri.
Pentru a putea depăşi criza, Grecia trebuie să privatizeze şi să diminueze sectorul de stat. Aşa cere UE. Ungaria face însă exact invers. Guvernul conservatorului Orban, venit la putere în 2010, mizează pe o extindere a sectorului de stat şi cumpără înapoi parte din companiile ‘strategice’ pe care le privatizase după căderea comunismului.
Anul trecut, Ungaria a cumpărat înapoi de la un concern rusesc 21,2 procente din compania energetică MOL, în schimbul sumei de 1,9 miliarde euro. Statul a devenit astfel acţionarul majoritar al MOL.
La sfârşitul săptămânii trecute, Orban a anunţat că va recumpăra ‘foarte curând’ şi filiala ungară a concernului energetic german E.on. Partea germană nu a confirmat deocamdată această intenţie, nici măcar după întrevederea preşedintelui Consiliul de administraţie al E.on Johannes Teyssen cu prim-ministrul Orban.
Presa a vehiculat sume cuprinse între 800 de milioane şi 1,2 miliarde euro pentru acţiunile E.on, întrebându-se totodată de unde va scoate Budapesta aceşti bani, în condiţiile în care ea negociază în prezent cu UE şi FMI în vederea acordării unui împrumut de urgenţă. Însă Ungaria dispune de suficiente fonduri. Rezervele sale valutare (36 miliarde euro) sunt destul de mari, iar datoria publică a ţării a scăzut simţitor de la preluarea guvernării de către Fidesz.
Ungaria doreşte doar un acord stand-by cu UE şi FMI, însă nu intenţionează să recurgă la aceşti bani; în felul acesta s-ar diminua presiunea asupra pieţelor, iar dobânzile pentru împrumuturile contractate de guvernul ungar ar scădea.
Vicepremierul Tibor Navracsics a confirmat intenţia executivului de a cumpăra acţiunile E.on, dar s-a arătat reţinut, spunând că este posibil ca ‘germanii să nu vrea să vândă’. Între timp, reprezentanţii guvernului şi presa apropiată acestuia susţin că sectorul energetic are o importanţă strategică, securitară şi chiar în prezervarea democraţiei. De aceea statul trebuie să joace un rol central. Şi acesta nu este singurul ‘sector strategic’. Orban a declarat că ar fi bine dacă ‘jumătate din sectorul bancar’ ar fi în mâinile statului.
Prin aceste naţionalizări, şeful guvernului doreşte să contribuie la reducerea şomajului. Orban a anunţat că, în cadrul programului său de ocupare a forţei de muncă s-au creat până în prezent 205.000 de noi locuri de muncă la stat, iar până în 2013 numărul lor va creşte la 300.000. Obiectivul este acela de a crea în total un milion de noi locuri de muncă – aparent tot în sectorul de stat. Aceasta pe lângă cei 700.000 de funcţionari publici existenţi deja.
În comparaţie cu acesta, mult-criticatul sector de stat al Greciei (cu 770.000 de angajaţi) pare de-a dreptul modest, în condiţiile în care ambele ţări au o populaţie aproximativ egală. Întrebare este ce este mai logic – ‘cura de slăbire’ a Greciei sau reîntoarcerea Ungariei la o mai mare prezenţă a statului în economie?
Politica economică a lui Orban a fost calificată de criticii din Occident şi de companiile occidentale din Ungaria drept ‘iraţională’. În realitate însă, consideră Die Welt, ea a fost cu grijă calculată.
Este vorba despre a spori rolul statului, însă nu prin exproprierea concernelor străine, ci făcându-le viaţa suficient de grea încât să fie singure dispuse să vândă.
Astfel, începând din 2010, guvernul a impus ‘impozite de criză’ selective, pentru a asigura o ‘distribuire echitabilă a poverii crizei’. Însă aceste impozite au fost îndreptate tocmai către acele sectoare pe care statul pusese deja ochii. Acesta este unul dintre motivele pentru care E.on ar putea fi tentată să îşi vândă acţiunile din Ungaria.
Trebuie precizat că în Ungaria nu ia naştere un nou comunism, ci un nou etatism, care doreşte să aleagă unde lasă parteneri privaţi şi unde preferă să deţină el frâiele. Mercedes şi Audi, de exemplu, sunt parteneri bine-veniţi, ei crează locuri de muncă de mare valoare. În schimb, E.on est cel care decide cât de adânc trebuie să îşi bage mâna în buzunar consumatorii ungari pentru achitarea facturilor la energie. Şi, cum mulţi dintre ei nu mai pot deloc să o facă, aceasta a devenit o problemă politică. ‘Datoriile consumatorilor casnici faţă de furnizorii de energie sunt atât de mari, încât au devenit un pericol social’, spune Navracsics.
Statul trebuie să intervină pentru a uşura această povară. Sectorul serviciilor de utilitate publică (curent, gaz, apă) trebuie aşezat pe o bază ‘nonprofit’. Cum – este încă neclar, însă preluarea E.on ar fi un prim pas în această direcţie.
Se anticipează conflicte deschise cu Bruxellesul, în condiţiile în care reţete ungară pentru depăşirea crizei pare să contravină preceptelor UE.
În fapt, există argumente în favoarea modelului mixt de economie privată şi implicare mai activă a statului, adoptat de Orban: După căderea comunismului, economia ungară a fost liberalizată radical, cu rezultată că aproape toţi romii şi-au pierdut dintr-un foc locurile de muncă.
În acelaşi timp, concerne străine cumpărau companii ungare adesea doar pentru a le închide şi a-şi asigura astfel piaţa pentru propriile lor produse. Atunci a luat naştere ceea ce nimeni nu anticipase: actualul extremism de dreapta al ungurilor.
În special în estul ţării, romii rămaşi, în marea lor majoritate, fără un loc de muncă trăiesc la un loc cu ‘ungurii’ afectaţi şi ei în egală măsură de liberalizare. Romii recurg adesea la furturi şi aceasta face ca ungurii să reacţioneze furios şi vocile rasiste să câştige teren.
Problema este atât de explozivă, încât trebuie găsită rapid o soluţie. Or, piaţa liberă nu poate să o furnizeze. ‘Noi le oferim un loc de muncă acelora cărora piaţa nu le dă se lucru’, a rezumat situaţia Orban. Fraza sa pare totodată să arunce îndoială asupra sistemului capitalist. Conservatorii ungari vorbesc adesea despre capitalismul ‘sălbatic’, care ‘pune în pericol democraţia’, deoarece tensiunile sociale născute odată cu trecerea la o economie de piaţă au condus la extremism politic. De pe Epoch Times
 

vineri, 31 august 2012

Asigurarea pentru locuinte, o mare TEAPA !



De maine 1 sept. asigurarea pentru locuinte este obligatorie.
Este o mare teapa ! Eu am am  si..... va spun   saptamana viitoare ce se  intampla ca, acum sunt in  toiul.....  Sa auzim numai de bine :)))

Surprize neplacute si raspunsuri blitz!



Acum este o perioada foarte grea pentru NATIONALISTI ! Din cauze independente de vointa lor, sunt  bombardati din toate directiile, fiind invinovatiti la  gramada si din vremuri trecute,  de lucruri neadevarate.
Pentru ca o persoana s-a avantat sus(fara parasuta), fara sa se gandeasca si la cei care urca muntele  acum toti NATIONALISTII sunt tocati marunt la fiecare emisiune de stiri pe toate programele. Dar eu sunt sigura ca sunt capabili sa faca faca situatiei, sa taca atunci cand trebuie si sa vorbeasca la fel atunci cand trebuie.
Este greu, este foarte greu, dar acest examen face parte din  munca politica.
O munca grea cu multe surprize neasteptate si care asteapta raspunsuri blitz.
Dar acum sa lasam lucrurile sa se sedimenteze si in  scurt timp diplomatic si fara rezerve sa arate superioritatea inteligentei lor, onoarea si mai ales patriotismul lor.
Eu una nu stiu ce as face dar,  altii stiu si se vede pe blogurile lor ca sunt  barbati care stiu cand sa se abtina si cand nu. Asta este o arta, nu  o regula inghetata. Dusmanii atat asteapta, sa fii cazut numai  intr-un  genunchi, ca sa te doboare.
Sa auzim  numai de bine! 

A murit Constanta Buzea(71 de ani) prima sotie a lui Andrian Paunescu


vineri, 31 august 2012

Istoria Ungariei


Sa demitizam putin istoria Ungariei

autor: FrontPress 31.08.2012
Îmi place că foarte mulţi demitizează masiv la istoria românilor, în timp ce vecinii noştri se promovează intens. Eu zic să începem cu istoria Ungariei şi cu regii de la Budapesta.
Primul rege al Ungariei a fost Ştefan. Cât de catolică a fost coroana lui şi dacă a venit de la Papa de la Roma este o poveste separată (pe coroană scrie clar în greceşte că este un cadou de la un împărat bizantin, dar dacă ungurii vor să fie de la Roma asta este, ei să fie sănătoşi). De la regele Ştefan din anul 1000 până la regele Andrei al III lea care şi-a încheiat domnia în anul 1301 a durat dinastia Arpadienilor: prima, ultima şi singura dinastie maghiară. După moartea ultimului arpadian Andrei al III lea, pe tronul Ungariei nu au mai urcat etnici unguri. Carol Robert de Anjou s-a născut la Neapole în Italia, Sigismund de Luxemburg s-a născut la Nurenberg, Iancu de Hunedoara era român (a fost doar regent al Ungariei) şi tot aşa. Am mari îndoieli că vreunul dintre aceştia vorbea limba maghiară.
După 1526 regatul Ungariei a încetat practic să existe: capitala sa Buda a devenit paşalâc turcesc. Pretenţiile la coroana Sfântului Ştefan au fost preluate de dinastia germană de Habsburg care a şi reuşit să elibereze teritoriile fostului regat maghiar de sub stăpânirea turcească. Până în 1918 regii Ungariei au fost membri ai familiei de Habsburg.
Regatul medieval al Ungariei a avut regi unguri vreme de 300 de ani, următoarele două secole pe tronul de la Buda s-au suit nobili de alte naţionalităţi până în anul 1526, după care a urmat o lungă dominaţie austriacă. Cam asta este istoria Ungariei şi a regilor ei. De George Damian
 

Magazinul HITLER


Evreii din India furiosi pe magazinul de haine “HITLER”

autor: FrontPress 31.08.2012
Un afacerist indian şi-a deschis un magazin de haine numit “Hitler” şi, în ciuda scandalului de antisemitism pe care l-a provocat, refuză să schimbe denumirea buticului dacă nu i se vor acoperi costurile de rebranduire, relatează Yahoo! News. Ba mai mult, bărbatul spune că nu ştia cine era Hitler, în momentul în care a ales numele.
Rajesh Shah a deschis magazinul în urmă cu zece zile, în oraşul indian Ahmedabad. În numele “Hitler”, care este foarte vizibil pe faţada magazinului, punctul de pe “i” a fost înlocuit cu o svastică. Comunitatea de evrei din India a criticat această acţiune încă din ziua lansării şi a cerut schimbarea denumirii magazinului.
Scuza lui Shah a fost că el nu ştia cine a fost şi ce a făcut Hitler, numele buticului fiind dat în amintirea bunicului său, care avea această poreclă. Cu toate acestea, proprietarul este dispus să schimbe denumirea, dar numai dacă îi sunt acoperite toate costurile. Potrivit sursei citate, este vorba despre cheltuieli de aproape 2.200 de euro (150.000 de rupii), care includ schimbarea cărţilor de vizită, logo-ul, bannerul publicitar şi brand-ul propriu-zis.
Un scriitor evreu l-a apărat pe proprietarul controversatului magazin şi a explicat că, în India, termenul “Hitler” este folosit pentru a descrie persoanele autocrate.
Nu este pentru prima dată când India se confruntă cu un astfel de incident, în urmă cu şase ani fiind inaugurat un restaurant cu numele “Hitler`s Cross”. La vremea respectivă, proprietarul localului a spus că numele “Hitler” i s-a părut atractiv, însă, la scurt timp, l-a schimbat ca urmare a protestelor evreilor din India. De Sorina Ionaşc – Gandul

joi, 30 august 2012

Declaratie de presa


Declaratia de presa a partidului NEOLEGIONAR “TPT” cu privire la actiunea procuraturii de dizolvare a formatiunii

autor: FrontPress 30.08.2012
In cadrul Conferintei de presa desfasurata joi 30.08.2012 la sediul central al partidului “Totul pentru Tara”, conducerea acestui partid a facut cunoscut mass-mediei si societatii civile abuzul fara precedent in ultimii 22 de ani al Parchetului Bucuresti, prin care acesta a declansat procedura in vederea dizolvarii pe cale legala a TPT sub acuzatiile de fascism, xenofobie, rasism si continuitate cu Miscarea Legionara.
Presedintele Coriolan Baciu a prezentat actiunea procuraturii, aratand maniera abuziva si superficiala in care aceasta institutie a inteles sa abordeze existenta de 19 ani incoace a Partidului “Totul pentru Tara”, dar si adevarul istoric despre Miscarea Legionara in lumina documentelor si surselor istorice pe care libertatea ultimilor 22 de ani le pune la dispozitia oricarei persoane interesate si bine intentionate.
Presedintele executiv Florin Dobrescu a prezentat celor prezenti documente si dovezi istorice de necombatut, care spulbera acuzatiile de fascism si extremism aruncate inca de nestiutori sau rau-voitori asupra Miscarii Legionare.
A fost prezentata urmatoarea declaratie de presa adoptata de Conducerea Partidului “Totul pentru Tara”:
D E C L A R A Ț I E
Consiliul Politic al Partidului “Totul pentru Țară”, întrunit pentru a analiza și a lua o poziție publică față de măsura abuzivă a Ministerului Public, prin Parchetul de pe lângă Tribunalul București, de a solicita Tribunalului București dizolvarea partidului și radierea sa din Registrul partidelor politice, pentru că activitatea acestuia ar fi ”ilicită și contrară ordinii publice”, face urmatoarea declarație:
1. Partidul “Totul pentru Țară” este un partid politic românesc, înființat legal în raport cu Legea Partidelor Politice și cu Constituția României, care respectă integral constituția și legile țării în toate manifestările sale, în programele politice, declarațiile publice, prezențele publice sau orice alte tipuri de manifestări.
2. Partidul “Totul pentru Țară” a fost înființat în anul 1993 de un grup de foști luptători în rezistența anticomunistă, luptători în munți, foști deținuti politici, foști veterani de război, care au considerat că spiritul Rezistenței Naționale Anticomuniste trebuie menținut și transmis peste ani într-un cadru legal democratic, în condițiile și cadrele unui stat de drept. Inițial partidul a funcționat sub denumirea de Partidul “Pentru Patrie”, în perioada 1993-2011, iar după Congresul partidului din 26 noiembrie 2011 partidul și-a reluat denumirea tradițională Partidul “Totul pentru Țară”.
3. Partidul se declară în descendența politică a Partidului “Totul pentru Țară”, care a funcționat ca partid politic într-un sistem democratic între anii 1934-1938, participînd la alegerile din anul 1937, unde a obținut un scor electoral semnificativ de 15,58% ceea ce ar fi permis o reprezentare parlamentară de 66 de deputați. Partidul “Totul pentru Țară” a fost dizolvat în februarie 1938, alături de toate celelalte partide, ca urmare a instaurării regimului de dictatură regală a Regelui Carol al II-lea, iar fruntașii săi au fost închiși în lagăre și închisori, mulți dintre ei, în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu și ing. Gheorghe Clime, președintele partidului, fiind exterminați fără judecată.
4. Mișcarea Legionară reprezintă un fenomen spiritual, politic, social și istoric complex, care a marcat evoluția societății ultimilor 85 de ani în România. Fenomenul legionar a fost interpretat în moduri foarte diferite de către istorici, sociologi, teologi, filozofi, scriitori și alți oameni de cultură din țară și din străinătate. Acuzațiile repetate de fascism, xenofobie, antisemitism, rasism, caracter antidemocratic și antipluralist, aduse în special de propaganda regimurilor dictatoriale din perioada 1938-1989, dar perpetuate și în perioada postdecembristă, nu sunt susținute decât marginal cu atitudini politice reale. Pe de altă parte, lupta și jertfa a zeci de mii de legionari pe câmpurile de război, în lagărele de prizonieri, în rezistența anticomunistă din munți, în parașutările peste “cortina de fier” efectuate de către structurile NATO, pozițiile eroice și de înaltă credință creștină ale altor zeci de mii de legionari în închisorile comuniste, fac din partizanii acestui curent spiritual și politic cetățeni absolut exemplari, cărora națiunea română le datorează respect și onoare. Mișcarea Legionară nu a fost condamnată ca mișcare politică fascistă, sau ca mișcare politică responsabilă de crime de război de către Tribunalul de la Nurenberg, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.
5. Numeroși oameni de cultură, care astăzi sunt considerați ca fiind printre cei mai reprezentativi creatori români ai secolului al XX-lea, cum ar fi Mircea Eliade (ales în 1937 ca deputat în Parlamentul României pe listele Partidului “Totul pentru Țară”), Constantin Noica, Emil Cioran, Nae Ionescu, Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Haig Acterian, Traian Herseni, Traian Brăileanu, Petren Țuțea, și mulți alții au fost implicați în fenomenul legionar, fără ca vreunul dintre ei să poată fi acuzat cu temei că prin opera lor au promovat idei și acțiuni fasciste.
6. Partidul “Totul pentru Țară” a preluat în mod selectiv și critic elementele de doctrină din vasta literatură politică de proveniență legionară, asumând doar acele poziții politice pe care le consideră valabile astăzi, în contextul social și politic al unei țări democratice care se integrează în Uniunea Europeană și în Alianța NATO și care urmărește consolidarea statului de drept, atât la nivelul instituțiilor cât și al organizațiilor politice sau civice.
7. Partidul “Totul pentru Țară” respinge cu maximă hotărâre orice acuzație de fascism, rasism, antisemitism, xenofobie, și declară că nici una dintre pozițiile sale publice din cei peste 19 ani de când funcționează legal ca partid politic înregistrat în Registrul Partidelor Politice din România, exprimate prin comunicate de presă, declarații, programe politice sau electorale, manifeste, afișe, sau orice altă luare de poziție publică, nu a promovat sau incitat la ură de rasă sau ură interetnică și nu a avut caracter fascist, xenofob, rasist, antidemocratic sau antipluralist.
Această inițiativă a Ministerului Public este fără precedent în viața politică postdecembristă și nu a fost provocată în nici un fel de acțiunile și declarațiile publice sau de programele politice ale partidului, ci de prezumții și supoziții complet neverificate, respectiv de interpretări istorice subiective și neîntemeiate.
În consecință, mandatăm conducerea partidului, respectiv Președinte Grigore Coriolan Baciu și Președinte Executiv Florin Dobrescu, să apere în instanță Partidul “Totul pentru Țară” de toate acuzațiile aduse, prezentînd documentele și mărturiile necesare în acest sens.
București, 29.08.2012
Consiliul Politic al Partidului “Totul pentru Țară”

Ion Pribeagu (1887-1971) Poezii sugubete

De unde aţi cumpărat?

Din înaltul plin de boare rece,
Curg serpentine de carmin
Şi un domn – că-i zicem Toma – trece
Pe bulevardul Bolintin.

În urma lui, cu doi-trei motri
Cu pasul rar şi săltăreţ
Venea Manole zis al Petrei
Cu nasu-n vânt, cu părul creţ

Şi cum trecea prin filieră
Şi parc şi oameni şi decor
Lui Toma-i scapă-n atmosferă
Un pârţ urât mirositor.

Un aer greu, de neft, de varză,
Ce-i intră în nori, în gât, în oase
Şi împrăştie, până să se piarză
Suspecte gaze puturoase.

Manole adulmecând aroma
Ce întreaga-i fiinţă îi ispiteşte
Aleasrgă iute după Toma
Şi-l opreşte:
- Scuza-ţi, vă rog - a spus Manole
Vibrând cu vocea-i ca o strună
Dar, unde aţi cumpărat fasole
De-o calitate aşa de bună?

Traian Basescu s-a intors la Cotroceni !




BURII IN BANAT


Un consilier local timisorean vrea sa populeze satele din BANAT cu BURII sud-africani

autor: FrontPress 30.08.2012
Bogdan Herzog, unul din fondatorii Ligii Bănăţene, dar şi consilier local, a lansat o idee ieşită din comun. Văzând că multe sate din Banat rămân depopulate, unele nemaiavând niciun locuitor, dar cunoscând şi problemele cu care se confruntă comunitatea de buri din Africa de Sud, Herzog ar dori să lanseze acestora o invitaţie de a se aşeza în Banat.
Burii din Africa de Sud au probleme mari după abolirea Apartheidului. Ei au devenit victime ale discriminării, având loc numeroase atacuri împotriva populației albe într-o țară considerată una dintre cele mai periculoase locuri de pe glob.
„În Constituţia României este interzisă colonizarea, dar burii ar putea să dobândească în mod legal statutul de refugiaţi. După căderea regimului Apartheid, din 1991, în Africa de Sud au fost ucişi 60.000 de buri. Acolo se întâmplă asasinate oribile. Într-un caz recent, şi câinele familiei a fost decapita. Sunt sunt lucruri despre care presa scrie rar sau deloc“, a declarat Bogdan Herzog.
Burii (denumire din olandeza boer – care înseamnă ţăran) sunt o parte din populaţia albă din Africa de Sud. Ei provin în general din Olanda, dar printre buri se numără şi germani sau francezi. Aceştia au colonizat sudul Africii în 1652, când a existat Compania Olandeză a Indiilor de Est. După anexarea Coloniei Cape coroanei britanice, burii s-au retras şi au întemeiat Republica Bură, care cuprindea statele Orange, Transvaal şi Natal. În două războaie cu englezii, burii au pierdut republicile.
Harnici ca șvabii colonizați în Banat
Burii au fost majoritatea agricultori şi crescători de vite, fiind de religie calvină. „Am citit multe despre drama prin care trec ei. Am făcut apoi o similitudine cu şvabii care au colonizat Banatul. Sunt oameni harnici. Şi ei se ocupau de agricultură şi au convieţuit bine cu populaţiile prezente. Ar putea să vină aşa cum au venit după 90 şi italienii în Banat. Calea cea mai scurtă ar fi cererea de azil politic“, a mai declarat Bogdan Herzog.
Albii din Africa de Sud sunt vitime ale discriminării și mii de oameni trăiesc la limita sărăciei după ce au dați afară din fabrici, mine sau terenuri agricole. Acestea sunt efectele favorizării pupulației de culoare. Numărul burilor din Africa de Sud se cifrează undeva la 7 la sută din populația de 50 de milioane. Mulți trăiesc în colonii insalubre, aidoma coloniilor de țigani din România, fără să aibe drepturi la ajutoare guvernamentale sau servicii medicale.
Burii africani au însă şi alte oferte. Spre exemplu, statul Congo le oferă zeci de mii de hectare de pământ pentru ca ei să se aşeze la ei şi să lucreze în agricultură.
Reprezentantul Ligii Bănăţene a cunoscut o persoană de origine bură în timpul facultăţii pe care a urmat-o în America. Susţine că primul pas va fi realizarea de contacte cu comunitatea bură din Africa de Sud.
Alte planuri ale organizaţiei
Unul dintre obiectivele Ligii Bănăţene este readucerea acasă a celor din diaspora bănăţeană care au părăsit aceste locuri.
„Vrem să facem unele reprezentanţe onorifice la Berlin, Viena, Bruxelles, Budapesta, dar şi în America sau Australia, unde există comunităţi mari de bănăţeni. Vrem să îi aducem aici măcar ca vizitatori, apoi ca şi investitori. O dată cu legarea autostrăzii de Ungaria, drumul va fi mai uşor. Şi la Bucureşti vrem să facem un centru cultural al bănăţenilor, unde să se poată întâlni cei care s-au mutat acolo“, a mai declarat Herzog.
Liga Bănăţeană a luat fiinţă pentru a promova interesele regiunii, pe plan cultural, istoric și social, anticipând momentul când va exista o regionalizare reală pe plan economic și administrativ, după criteriile UE. De Ștefan Both – Adevarul

Minoritati care fac legea


Minoritati care dispar, dar care fac legea

autor: FrontPress 30.08.2012
Sistemul electoral face posibil ca minorităţi cu câteva sute de membri să intre uşor în Parlament şi le dă puterea să răstoarne guverne. Minoritarii din România sunt reprezentaţi în Parlament de 19 asociaţii etnice. Cea mai mare organizaţie, UDMR, intră în competiţie ca orice alt partid, însă celelalte 18 asociaţii obţinut câte un loc graţie unei legislaţii unice în Europa, indiferent de mărimea comunităţii reprezentate.
UDMR a fost la alegerile din 2008 a patra formațiune intrată în Parlament, cu 425.008 voturi valabile obținute și 22 de mandate câștigate, în virtutea acestor voturi, în Camera Deputaților.
Nu la fel se întâmplă cu celelalte minorități, care n-ar reuși să câștige voturi suficente pentru intrarea în Parlament.
Sistemul electoral autohton nu le impune celorlalte minorităţi naționale decât o condiţie numerică: să obţină 10% din coeficientul electoral naţional, adică 2.177 de voturi, adunate în toate colegiile din țară, în 2008.
Coeficientul diferă de la an la an, în funcție de participarea la vot, iar în 2008 a fost așa de mic, de numai 21.772, deoarece prezența a fost redusă (s-a situat puțin sub 39%).
Adică, un minoritar intră în Parlament cu un număr de voturi de 10 ori mai mic decât numărul mediu pe țară necesar unui majoritar. Respectiv cu 2.177 de voturi, în loc de 21.772, cum s-a întâmplat în 2008.
În plus, aceste voturi nu trebuie câștigate de un minoritar într-un singur colegiu uninominal, ci în toate cele existente.
Concret, în cazul unei minorităţi, candidatul a figurat pe listele din toate colegiile şi i s-a repartizat colegiul unde a obţinut cele mai multe voturi, dacă per total țară au existat cel puțin 2.177 de voturi valabil exprimate în favoarea formațiunii etnice care l-a desemnat.
Vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Marian Muhuleţ, spune că se atribuie locul din acel colegiu potrivit unei convenţii: se presupune că acolo ar fi cel mai bine reprezentată minoritatea respectivă. „Asta este legislaţia noastră”, conchide Muhuleţ.
Pambuccian, ales într-un judeţ cu 39 de armeni
Un exemplu concret este cel al liderului grupului parlamentar al minorităţilor, Varujan Pambuccian, care a fost „ales” în colegiul uninominal 5 din Argeş, unde a reuşit să atragă 218 voturi valabil exprimate. În toată țara, sigla armenilor a .fost ștampilată de mai puțin de 14.000 de persoane.
Potrivit recensământului din octombrie 2011, în tot judeţul Argeş, județul care se presupune, ptrivit spiritului legii electorale, că ar exista cei mai mulți membri ai acestei comunități, s-au declarat armeni doar 39 de persoane.
Armenii sunt o comunitate cu o identitate culturală puternică, dar în România au mai rămas doar 1.780 de persoane care şi-au declarat această etnie la recensământul din 2002, în baza căruia s-au desfăşurat scrutinurile din ultimii 10 ani şi se vor desfăşura şi alegerile parlamentare din 2 decembrie anul acesta.
Rezultatele finale ale recensământului din 2011 se vor da publicităţii în semestrul al doilea al lui 2013 şi abia de atunci ele vor afecta statisticile şi alegerile. Dar, potrivit INS, toate minorităţile au scăzut din 2002 până în octombrie 2011, mai puţin cea a rromilor.
Datele recensământului, mai precis al populaţiei stabile, sunt cele care dau numărul parlamentarilor, existând o normă de reprezentativitate care stabilește numărul locurilor. Potrivit legii care va funcţiona şi în decembrie, un loc de deputat se acordă pentru 70.000 de oameni. Dacă oamenii respectivi nu sunt români, ci minoritate etnică, norma dispare.
Discriminare
Adică, pentru majoritari, se trimite în Parlament un om care să reprezinte interesele a 70.000 de români, iar în cazul minorităților există și un loc la 257 de persoane.
Acesta este cel de-al doilea mare avantaj pe care îl acordă legislaţia, în afara voturilor mai puţine necesare pentru un loc: nu există nicio reglementare care să fixeze un plafon sub care o minoritate deja existentă în Parlament să nu poate beneficia de aceste prvilegii uriaşe la alegeri. Cel mai sugestiv exemplu este cel al rutenilor, o minoritate care a intrat în competiţia electorală începând cu anul 2000, după ce s-a desprins de ruși, așa cum au făcut și lipovenii.
Uniunea Culturală a Rutenilor din România este reprezentată în Parlament de Gheorghe Firczak, „câştigător” în colegiul 6 din judeţul Hunedoara, cu 175 de voturi.
Firczak reprezintă în Camera Deputaţilor interesele celor 257 de persoane care şi-au declarat această etnie în toată ţara. Deputatul spune că „nu asta contează, ci faptul că trebuie conservat specificul cultural al rutenilor, o minoritate care a jucat un rol important în istoria României”. Uniunea are peste 1.000 de membri, chiar dacă ruteni au mai rămas doar 257. „O parte sunt membri simpatizanţi”, explică preşedintele Firczak. Adică, cea mai mare parte
a membrilor uniunii.
În cazul acesta, Firczak reprezintă interesele unei comunităţi etnice care înseamnă 0,001% din populaţia României şi 0,36% din norma de reprezentare stabilită pentru un loc de deputat.
Privilegii date de strămoşi
Ca un contraexemplu, la recensământul din 2002, la care România avea 257 de ruteni, în ţara noastră trăiau 2.243 de chinezi. Varujan Pambuccian consideră nepotrivită comparaţia, fiindcă legea electorală se referă doar la „minorităţile naţionale”. Care sunt minorităţile naţionale? „Cele care provin din Declaraţia de la Alba Iulia”, susţine Pambuccian.
„Nu contează numărul membrilor unei comunităţi etnice, ci cât a cântărit existenţa lor aici. Vorbim de locuire istorică”, insistă liderul grupului minorităţilor din Camera Deputaţilor.
Adică, trebuie făcută diferenţa între minoritate naţională şi imigranţi, în opinia deputatului, contează ce-au făcut aceştia pentru România. Şi Pambuccian, şi Firczak spun că nu trebuie schimbat nimic în legislaţie, ci doar în mentalitate, atât în cea a majoritarilor, cât şi în cea a minoritarilor care trebuie să se declare în număr mai mare. Findcă ambii susţin că numărul real îl depăşeşte pe cel înregistrat la recensăminte.
Încalcă Constituţia
În Croaţia, sistemul cel mai apropiat de cel românesc, Constituţia acordă în mod explicit minorităţilor dreptul la discriminare pozitivă. În România, alineatul 2 de la articolul 6 din Constituţie spune: „Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români”.
Or, chiar acest articol este încălcat de legea electorală. În Croaţia există însă o controversă permanentă referitoare la drepturile minorităţilor, iar legislaţia foarte favorabilă de aici este un caz special, apărut după războiul din fosta Iugoslavie. În Albania şi Bulgaria sunt interzise partidele etnice, dar minorităţile lor naţionale reuşesc totuşi să fie reprezentate în Parlament, explică Monica Căluşer.
Rromii au un singur mandat, la fel ca rutenii
În afara discriminării pozitive, raportat la majoritari, legislaţia are un efect discriminatoriu chiar în interiorul grupului parlamentar. Rromii, care în 2002 erau declaraţi 535.140, au tot un loc de deputat, exact ca rutenii, cei cu numai 257 de persoane în comunitate.
Monica Căluşer, coordonator de proiecte la Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, spune că legislaţia are deficienţe mari şi că este nevoie de modificări pe baza unor dezbateri publice.
Sistemele electorale de afară sunt foarte diverse, dar niciunul nu este „atât de darnic” precum cel românesc, în privinţa minorităţilor. Nu mai există nicio ţară europeană cu un model asemănător şi cu atâtea minorităţi reprezentate parlamentar, fără să ţină cont de proporţia minorităţii.
Dacă România oferă un loc pentru fiecare minoritate naţională care nu reuşeşte să depăşească pragul electoral, Slovenia are „locuri rezervate” doar pentru maghiari şi italieni, iar în Croaţia există trei rezervate pentru sârbi, câte unul pentru italieni şi maghiari, unul comun pentru cehi şi slovaci, unul pentru celelalte minorităţi foste iugoslave (cu excepţia sârbilor) şi unul pentru restul minorităţilor (austriecii, bulgarii, germanii, polonezii, rromii, românii, rutenii, ruşii, turcii, ucrainenii, vlahii şi evreii).
„Sistemul autohton este unul simbolic, nu are impact foarte mare, dar oferă minoritarilor sentimentul că au o recunoaştere”, spune Monica Căluşer. Aşa cum este acum, însă, explică ea, legea face să nu existe o concurenţă între asociaţii care să reprezinte diferitele comunităţi, iar politicienii aleşi să nu reprezinte foarte eficient interesele minorităţii. De Mariana Bechir – Adevarul
Situația din Camera Deputaților, alegerile 2008:
 

In noi sta puterea schimbarii !!!



Dupa urata experienta pe care am avut-o cu totii, ce concluzie putem trage?
Ca  pe banii nostrii si inrobirea tarii ne sunt impusi tot felul de  imbecili care fac jocurile cercurilor internationale care conduc  lumea.  Ei sunt papusarii si  cei mai imorali romani sunt pusi in  functii  de conducere a tarii si pentru a le satisface vointa lor, sunt manevrati pe  sarma.
Cu cata  violenta verbala  acesti mostrii  ne vorbesc despre cinste si morala fara sa clipeasca !!!
Asta le trebuie  dusmanilor internationali, mincinosi si criminali ai natiilor care sa spuna lucruri care, numai la rostirea lor te-ai astepta sa se crape pamantul cu ei cu tot.
Dar probabil ca nu s-a ajuns la ultim a picatura.
Romanii actioneaza incet si mai cred in iluzia ca :"si votul tau conteaza".
Nu conteaza  decat vointa internationala de a subjuga o tara ca Romania, bogata, frumoasa cu oameni molatiici care  se lasa inrobiti si condusi de toti nevolnicii.
Numai firea romanilor blanda si increzatoare, dau posibilitatea celor care ne-au pus gand rau de-a lungul veacurilor de a ne subjuga.
Aceasta atitudine nu este o calitate, este un MARE DEFECT !
Si  povara vietii noastre  este  legata de acest defect si ne-a dus  in situatia actuala. Romania nu mai este tara suverana.
Cu mana uscata imbracata in manusa  de fier,  au reusit sa ne  transforme in cel mai scurt timp intr-o colonie de babuini.
Ce se mai poate face? Numai mania populara ii scoate de pe aceste meleaguri pe dusmanii nostrii, impreuna cu acolitii lor din tara.
Cand vom mai merge la vot, sa fim atenti  ce facem, unde punem stampila, pe cine votam.
Am incredere in spusele indianului si stiu ca Romania va inflori din nou. Vom fi romani adevarati cu totii, nu tradatori si nu in ultimul rand sa avem incredere in NATIONALISTI. Numai ei sunt capabili de sacrificiul suprem. Asa au fost mereu si de credinta lor nu se vor dezice.
Pana la MAREA SCHIMBARE, jefuirea  tarii continua cu si mai multe dusmanie si scarba fata de neam.

miercuri, 29 august 2012

Un banc...




În avion, un pasager cu alura de dandy se adresează unei însoțitoare de bord foarte sexy:
- Cum va numiți, domnișoară?
- Mercedes, domnule!
- Frumos nume! Vreo legătură cu Mercedes Benz?
- Prețul, domnule…

Bancuri....



*Doctorul isi intreaba pacienta:
- Ce varsta aveti, doamna?
- Ma îndrept spre 30.
- Din ce directie?


*In iad, Stalin primeste ca insotitoare o frumoasa actrita suedeza, blonda si cu picioare lungi. Lenin protesteaza:
- Dar nu e corect. A fost cel putin la fel de pacatos ca si mine.
Dracul il linisteste:
- N-ai inteles! Ceea ce vedeti este pedeapsa ei!
 

*- De ce-mi cereti sa achit nota de plata inainte de a lua masa?
- Problema e ca dumneavoastra ati comandat ciuperci.

*Dupa primul zbor in afara dulapului, molia mica este intrebata de ma-sa:
- Eh? Cum a fost?
- Bine, lumea se bucura de mine, toti aplaudau.

*SCRISIOAREA UNUI POPA
Vai tie, pacatoaso! Care umbli in fuste scurte de ti se vad toate cele de taina. Nu ne mai duce pe noi in ispita cu apartamentul tau de vizavi de biserica, asa ca mai trage jaluzelele cand faci baie, ca nu mai pot sa-l dau jos pe paracliser din clopotnita. Ai bagat focurile iadului in toti enoriasii, care nu mai vin la biserica sa ma vada cum slujesc, ci sa te vada pe tine precum te apleci sa bati matanii. Pana si eu, om al bisericii, pre cand citeam oamenilor mei despre facerea lumii, cu ochii la… aia.... la… la nascatoare, am sarit 3 pagini de am ajuns la arca lui Noe, de a iesit cam asa:”Dupa ce Dumnezeu l-a facut pe Adam, apoi a facut-o si pe Eva, apoi a smolit-o pe dinauntru si pe dinafara si i-a dat drumu’ pe ape“. De necaz si rusine m-am ascuns in altar si-am baut tot vinul de impartasanie.
E drept fata mosului ca moda cere sa ti se vada fizionomia, dar la tine, fata mosului, sa vede toata anatomia. Amin JJJJJJJJ

Adolescentii care consuma canabis


Adolescentilor care consuma cannabis le scade IQ-ul, ireversibil

autor: FrontPress 29.08.2012
Inteligenţa, capacitatea de atenţie şi memoria adolescenților care consumă cannabis pot fi compromise ireversibil, arată un studiu efectuat pe parcursul a patru decenii, relatează CNN.
Circa 5% din cele 1.000 de persoane monitorizate în cadrul studiului au consumat cannabis cel puţin o dată pe săptămână în adolescenţă sau au fost considerate dependente de acest drog. Pe parcursul înaintării în vârstă (între 13 şi 38 de ani) toți participanții au fost supuşi unei varietăţi de teste psihologice.
Cercetătorii au constatat că IQ-ul persoanelor care au consumat în mod repetat cannabis în adolescenţă a scăzut în perioada analizată cu, în medie, 8 puncte. Renunțarea la consum nu a dus la o creștere a IQ-ului.
„Această cercetare a necesitat un efort ştiinţific uluitor”, a declarat profesorul Terrie Moffitt de la Institutul de Psihiatrie din cadrul King’s College London, unul din autorii studiului.
„Am urmărit aproximativ 1.000 de participanţi, le-am testat capacităţile mentale atunci când erau copii, înainte să încerce cannabis, şi i-am testat apoi 25 de ani mai târziu, după ce unii dintre participanţi deveniseră utilizatori cronici. Voluntarii au fost sinceri cu noi, deoarece au încredere în garanţia de confidenţialitate, astfel că 96% dintre participanţi au rămas înscrişi în studiu până la final”, a spus profesorul.
Marijuana „este periculoasă pentru creierele celor mai tineri de 18 ani”, a explicat cercetătorul. De pe Semnele Timpului