Reda-i copilaria lui Stefanut

sâmbătă, 19 februarie 2011

Caracatita mafiei interne si externe care guverneaza tara acum.Un PA ratat


Foto: Bogdan Ficeac care detine recordul absolut de slabire in Romania ( a slabit 42 kg in mai putin de un an). Amanunte  jos, la P.S.
In fiecare zi ma mir, cu cit sirg se lucreaza la emisiunile de dezbatere  a televizuiunilor pentru demolarea increderii poporului nostru in propria putere. Cum  moderatoatrele cu tipete stridente spun, luind apararea guvernului ca s-a facut s-a dres si aveti dovezi, incit imi vine sa le iau la bataie. Ele spun ca sint  nepartinitoare dar, tipind  argumentele guvernului  comparativ cu miorlaiturile care nu sint macar ca ale unui motan in calduri, ale opozantilor de pe platou, se pierd si cu argumentele  slugilor puterii  si cineva care este atent numai la ce se spune strigat si raspicat intelege ca daca moderatoarea isterica tipa mai tare, inseamna ca asa este. Tare as vrea sa nu se mai promoveze prostia  si emisiunile sa aiba si un psiholog nu numai pentru delicventi ci si unul care sa lucreze cu moderatoarele inainte de emisiuni si nu inteleg ca tara si poporul s-au prabusit si rid cu mare tembelism de parca sint la o emisiune distrasctiva( de distrat prostii de catre prosti). Cum au contribuit ele  la prabusirea unui neam de milenii.  Ca cei 200.000 de votanti sint, in afara de  ambasadele straine si de la aceste creaturi tipatoare , care au facut oamenii sa creada ca daca tipa mai tare,  au dreptate si dreptatea este de partea guvernantilor. Am vrut sa fie un Pa dar, m-am infrinat de la a dezbate, acest subiect de paranoia caci asta simt, cind le vad tipind ca istericele si facind mult rau tarii, ele intelegind ca scot in relief prin intrebari timpite, ceea ce  vede cu ochiul liber, in buzunarele oamenilor, spitale, scoli, morgi si cimitire.
Pot da un exemplu pozitiv pentru tara pe  domnii Alexandru Atanasiu si  Bogdan Ficeac,  care spun lucrurilor pe nume. Domnul Ficeac  a spus  zilele trecute adevarul ca, tara noastra (condusa de o caracatita mafiota)si conducerea tarii la ordinele  mafiei internationale,  vor sa trasforme tara si poporul ei intr-un stat sclavagist  tirita in mizerie, la ordinele lor si a urmasilor lor. Si pina nu v-a fi stirpita  caracatita mafiota,  slugarita din interes ce conducerea tarii, nu se va putea porni pe un fagas sanatos.
Am vrtut sa fie Pa scurt  de mare valoare dar, uite ce a iesit si trebuie sa inchei ca nu termin nici pina la anul.
 Mare pierdere avem cind nu are cine ne spune pe scurt,  despre caracatita mafiota interna si externa care ne conduce tara la pierzanie.  Va urez sa reusiti un Pa mai scurt si spor la 2 pe fata 2 pe dos, va spun un Pa tovarasesc. Curaj ! Viitorul depinde de fiecare dintre noi !!!!
Capul sus, pieptul inainte !!! papapa
P.S.Ziaristul Bogdan Ficeac a slabit 42 de kilograme dupa ce a tinut un regim de "foame", dupa propria marturisire. Ficeac, fost jurnalist la "Romania Libera", ajunsese la 126 de kilograme cand a hotarat sa inceapa cura de slabire. El spune ca a eliminat dul-ciurile si, in prima etapa, sarea din alimentatia sa.
Bogdan Ficeac a ajuns la 84 de kilograme de la 126, cate avea in urma cu mai putin de un an, spulberand recordul detinut de Ion Cristoiu, cel care a dat jos 30 de kilograme in 1996. Ficeac a declarat site-ului impactnews.ro ca nu i-a fost usor sa dea jos kilogramele pe care le avea in plus.
http://beta.cancan.ro/
http://singurafelina.blogspot.com/

vineri, 18 februarie 2011

Cersetorii

http://blog.nouadreapta.org/
http://dariaion.blogspot.com/

joi, 17 februarie 2011

Islamismul fundamentalist

Islamismul fundamentalist a muşcat mâna care l-a hrănit


După atentatele din 11 septembrie 2001, preşedintele american George W. Bush a declarat război terorismului, definind această tendinţă ca fiind cel mai mare pericol la adresa democraţiei americane şi a omenirii în general. Ca multe din declaraţiile acestui mason de renume mondial, şi aceasta „suferă” de un lapsus. Preşedintele a uitat, probabil, să menţioneze că mişcarea fundamentalistă islamică este tocmai creaţia Americii şi a Angliei. La sfârşitul anilor 1970, cele două naţiuni puternice au decis, în secret, că puterea comunistă trebuie cel puţin slăbită, dacă nu eradicată. Două operaţii de mare anvergură au fost puse la punct în acest scop: Arch of Crysis în Marea Britanie şi Cyclone în Stalele Unite. Obiectiv principal: penetrarea Asiei Centrale de fundamentalismul islamic, destabilizarea republicilor sovietice cu populaţie predominant musulmană din regiune. Osama ben LAden, cunoscutul duşman internaţional al zilelor noastre era, la acea vreme, un aliat de nădejde al C.I.A. şi MI5 (serviciile secrete ale Americii şi, respectiv, Angliei).
Ca un exemplu al amplorii cultului islamic în ţările sovietice putem oferi datele recensămintelor din acea vreme: rata natalităţii în familiile musulmane era de 5 ori mai mare decât în familiile slave, iar Armata Roşie era alcătuită în proporţie de 40% din tineri de origine islamică. Războiul secret împotriva U.R.S.S. era un plan in derulare, însă aceste statistici au obligat pe americani să treacă la fapte. Osama ben Laden, dr. Ayman Zawahiri şi alţi tineri islamişti cu studii strălucite şi averi considerabile au devenit agenţi sub acoperire ai Marii Britanii. Averea lui Osama, la acea vreme estimată superficial la 400 de milioane de dolari, a fost „pusă la bătaie” integral în numele acestor cauze. Vărul lui Osama, Selim ben LAden avea deja contacte destul de intime cu societăţi şi cluburi exclusiviste din Marea Britanie, fiind în acelaşi timp partener de afaceri cu George W. Bush înainte ca acesta să devină preşedinte. Afacerile dintre cei doi se rezumau la petrol (alegerea numărul unu a magnaţilor mondiali) şi la controlul unor bănci cu filiale internaţionale, prin care se puteau face transferuri de bani nestingherit. Una din aceste bănci, Bank of Credit and Commerce, era folosită de Bush şi Margaret Thatcher pentru a finanţa luptele de gherilă ale mujahedinilor angajaţi în lupta contra extinderii tentaculelor sovietice. Astfel de lupte sângeroase şi războaie civile au fost finanţate fără scrupule, interesul pe termen lung al mogulilor care conduc lumea fiind ţelul suprem. Nici după retragerea sovieticilor din Afghanistan operaţiunile de acest gen nu au încetat. Organizaţiile teroriste au rămas sub controlul şi protectoratul serviciilor secrete britanice, şi s-au infiltrat treptat în nordul Africii, în Balcani (Kosovo, Bosnia) şi în Orientul mijlociu. Era necesară destabilizarea Iugoslaviei, care era un nucleu sovietic dar şi inima marelui ţinut rusesc din punct de vedere geografic.
În 1998 consilierul preşedintelui american Jimmy Carter a declara într-un interviu ziarului Le Nouvel Observateur că serviciile secrete americane îi finanţaseră pe afgani nu după invazia sovietică în Afghnistan, ci cu 6 luni înainte. Astfel că Afganistanul a fost o cursă în care sovieticii au căzut uşor. Tot în acest interviu a fost dezvăluit faptul că la 3 iulie 1979 Jimmy Carter a aprobat în secret operaţiunea „mişcarea internaţională teroristă islamică”, care avea ca scop destabilizarea statelor sovietice cu populaţie musulmană. Această mişcare arată clar caracterul premeditat al intenţiilor nepacifiste ale Americii şi Angliei, cu atât mai mult cu cât măsura nu era încă necesară: invaziile trupelor sovietice în Afganistan au început abia în decembrie 1979, deci după şase luni. Preşedintele a „încununat” această decizie cu fonduri estimate la 500 de milioane de dolari, bani luaţi evident din fondurile naţionale, adică banii cetăţenilor care plătesc impozit. Pentru a clarifica această problemă a impozitelor, trebuie menţionat că un contribuabil american munceşte 4 luni din 12 ca să plătească impozitul pe venit la stat, şi că acest tip de impozit este neconstituţional. Persoanele cu educaţie şi acces la informaţie care au realizat că impozitul acesta contravine cu prevederile Constituţiei au încetat să îl mai plătească, iar statul nu îi poate pedepsi pentru că ei nu încalcă nici o lege prin refuzul lor de a plăti o taxă nesusţinută de lege. Între 1979 şi 1989, alte 4 milioane de dolari au mai fost alocate mişcării fundamentaliste, în special construirii de „şcoli islamice” în Pakistan şi S.U.A., şi „şcoli de sabotaj” precum cea din Camp Peary, Virginia. Aici tineri afgani dar şi arabi (egipteni, iordanieni, palestinieni) sau afro-americani erau iniţiaţi în terorism. Această educaţie teroristă a existat pe teritoriul american şi după terminarea Războiului Rece (decembrie 1991), astfel că metafora „land of the free” („ţinutul libertăţii”) eşuează să mai definească S.U.A. cu corectitudine. Planul lui Jimmy Carter, supranumit şi „Vietnamul pentru U.R.S.S.”, a fost întâmpinat cu entuziasm de către generalul Zia Ul-haq, dictatorul pakistanez. Această potrivire de ideologie cu ţintele politice a fost nicicând mai binevenită dictatorului care dorea să deţină putere absolută în stat. Mulţumită lui, operaţiunea Cyclone a primit sprijinul necondiţionat al serviciilor secrete pakistaneze (Inter-Services Intelligence). Acum mujahedinii aflaţi pe linia frontului aveau un contact direct cu administraţia americană.
Ronald Reagan, în discursul său din 8 martie 1985, spunea despre afgani că sunt „partizani ai democraţiei”, „luptători pentru libertate”, şi îi numea cu mândrie „luptători în picioarele goale”. Iată ce importanţă aveau atunci afganii în jucarea planurilor americanilor: ei erau declaraţi eroi, dar în realitate folosiţi de Casa Albă, care se temea de pericolul rusesc. În acelaşi timp în statele americane se ducea o propagandă intensă menită să denigreze Rusia cât mai mult posibil. Preşedintele nu uita să menţioneze în toate discursurile sale că Uniunea Sovietică a fost mereu şi nu va înceta să fie „un imperiu al răului”, şi că se bucură de importantul sprijin al statelor slave care o înconjoară. Poporul american a deprins o ură instinctivă faţă de ruşi, dar dacă sunt întrebaţi şi în ziua de azi care este motivul, ei nu pot menţiona un eveniment istoric în care Rusia a afectat cu ceva America. Lipsa de informare era crasă în „land of the free”, iar democraţia americană era tot o dictatură cu dedesubturi politice şi informatice. Şi cu ajutorul acestui element afganii au primit simpatia poporului american, pentru că ei aveau curajul să se lupte cu „Golemul sovietic”.
La acea vreme ben LAden era unul dintre cei trei conducători ai organizaţiei Maktab al Khidamar (MAK, în traducere Oficiul Serviciilor), după ce părăsise ţara sa natală, Arabia Saudită, pentru a se alătura mujahedinilor lui Gulbuddin Hekmatyar în Afganistan.  MAK se ocupa de distribuirea ajutorului venit de la americani (muniţie, armament, bani) diverselor facţiuni de mujahedini şi beneficia de sprijinul serviciilor secrete americane şi britanice. În 1989, ben Laden devine singurul şef al MAK, moment din care violenţele vor escalada considerabil şi setea sa de putere va prinde contur. El finanţa, recruta şi antrena mercenari islamişti aduşi din ţări musulmane în bazele educaţionale construite de el din bani proprii. Osama era indispensabil acestor activităţi, nu doar pentru averea sa personală, ci şi pentru că era un negociator strălucit şi aducea mereu venituri „la negru” pentru aceste şcoli, bani extrabugetari care serveau acţiunilor secrete. „Universităţile teroriste” din Pakistan nu erau singurele: după acelaşi model fuseseră construite şi pe teritoriul american „academii de terorism”, la Fort Benning, Georgia. Sub numele de School of America, această instituţie a instruit cadre care mai târziu au devenit cunoscute prin brutalitatea şi lipsa de scrupule, regăsiţi în număr mare în guvernul Guatemalei, armata din El Salvador şi serviciile secrete din Chile. Dintre cei 100.000 de luptători terorişti, 40.000 au fost instruiţi în şcoli americane şi restul în şcoli pakistaneze. Militarii britanici ai forţelor speciale, care au luptat în Afganistan alături de mujahedini, au povestit când au ajuns acasă (cei care au mai ajuns): „Americanii erau dornici să-i înveţe pe afgani tehnica terorismului urban – maşinile-capcană şi celelalte – astfel încât aceştia să-i poată lovi pe ruşi în majoritatea oraşelor. Acum, mulţi dintre afgani utilizează cunoştinţele primite ca să poarte război cu cine vor”.
După anii 1990 influenţa britanică şi americană asupra acestor organizaţii a scăzut treptat: în parte, pentru că mujahedinii îşi duseseră la bun sfârşit treaba, pe de altă parte pentru că grupările s-au autonomizat şi emancipat pe cont propriu, mulţumită noilor investitori. Pentru banii primiţi de la „sponsori apolitici” aceste grupări nu mai făceau nici un fel de concesie şi nu mai răspundeau nici unei instituţii britanice sau americane, aşa că violenţele au escaladat şi pretenţiile lor nu au mai putut fi temperate nici din exterior. În acest context au avut loc operaţiile din Kosovo, despre care se spunea la acea vreme că prevestesc un al treilea război mondial: atât de speriată era lumea de această forţă de neoprit a fundamentaliştilor.
În 1992 mujahedinii au cerut Kabulul şi, după intense vărsări de sânge (victime printre civili în număr de 2000) au reuşit să îl impună pe Gulbuddin Hekmatyar ca prim ministru. Acesta era faimos pentru fanatismul său religios, pe care îl manifesta, printre alte metode, aruncând acid pe faţa femeilor care nu purtau vălul islamic. Fostul prim ministru, Najinbullah, un prosovietic, a fost spânzurat în piaţa publică. Hekmatyar era un renumit traficant de droguri, care avea operaţiuni de acest fel la nivel internaţional, asigurând mai târziu 60% din necesarul pieţii americane. Deci nu se poate spune că America nu ştia pe cine sprijină, ba chiar dimpotrivă, s-a crezut la acea vreme că numai un om cu renume mondial (cu atât mai bine cu cât acest renume este rău) va putea controla situaţia locală.
America a recunoscut ulterior că „acele chestiuni esenţiale au jucat un rol primordial în prăbuşirea Uniunii Sovietice”, abia când America s-a confruntat cu gravele consecinţe ale alianţei cu afganii: drogurile care veneau de acolo. În 1995 fostul director al C.I.A. declară: „A existat riscul drogurilor, da. Dar obiectivul nostru principal a fost îndeplinit. Sovieticii au abandonat Afganistanul”. Este inutil să mai menţionăm ca americanii au dorit izgonirea ruşilor şi s-au aliat cu islamiştii pentru a deţine un control cât de mic asupra câmpurilor petroliere. La acea vreme, din Afganistan venea în America petrol la un preţ derizoriu, în semn de mulţumire din partea afganilor pentru ajutorul oferit în „luptele naţionaliste” duse împotriva ruşilor.
„Visul american” încă există, şi mulţi oameni iau decizii vitale bazate pe acest concept. Lipsa de informaţie a populaţiei permite guvernelor să se joace de-a Dumnezeu, să facă ce vor cu viaţa tinerilor care se înrolează în armate, să irosească sute de milioane de dolari pe activităţi teroriste şi murdare. Oamenii cred în continuare că guvernul e de partea lor, iar cei care au fost îndoctrinaţi încă mai lăcrimează atunci când se cântă imnul Americii. Oamenii au fost manipulaţi, s-a comis un genocid pe mai multe planuri, şi populaţia nu are nici un beneficiu din sacrificiile pe care le-a făcut de-a lungul secolelor. Şi apoi a venit Criza!
Lia Romanov – ND Constanţa
sursa; http://blog.nouadreapta.org/
17 februarie 2011
http://singurafelina.blogspot.com/

Reteta Coca Cola ramine secreta

joi, 17 februarie 2011

Reteta Coca Cola ramine secreta

Autor:  Alina DanCompania Coca-Cola a dezminţit imediat informaţiile difuzate ieri de către postul de radio american şi a subliniat că reţeta băuturii inventate în urmă cu 125 de ani de către farmacistul John Pemberton este în continuare intactă şi în siguranţă Emisiunea celor de la "This American Life," radioul care a publicat informaţia, a fost difuzată iniţial în Chicago, apoi distribuită de Radioul Public American, ştirea făcând rapid înconjurul lumii. Potrivit jurnaliştilor americani, caietul cu reţeta lui Pemberton ar fi ajuns pe mâna unui alt farmacist georgian, Everett Beal, o cunoştinţă a unuia dintre editorii publicaţiei Atlanta Journal-Constitution, care în 1979 a publicat fotografia cu pretinsa reţetă originală.

Pentru că noile informaţii au avut un atât de mare impact la publicul din toată lumea, compania Coca-Cola a luat poziţie oficială. Kerry Tressler, purtătorul de cuvânt al Coca-Cola spune că ieri, când a ajuns la birou, s-a trezit asaltat de un val de solictări media din întreaga lume. Toată lumea aştepta recunoaşterea oficială a faptului că, în cele din urmă, reţeta a fost dată în vileag şi se cerea confirmarea formulei ca „reală”.
„Formula este cel mai bine păstrat secret de marcă al nostru şi nu va fi divulgată”, spune Tressler. Acesta adaugă că până şi cei de la "This American Life” au încercat  să intre în posesia formului originale a Coca-Cola, dar fără succes. În plus, băutura realizată în studio în conformitate cu reţeta făcută publică, nu are nicio legătură cu gustul original Coca-Cola.
Până şi oficialii companiei admit că toată vâlva făcută în jurul reţetei nu a adus decât un boom de promovare a produsului şi că este binevenită în contextul în care compania Coca-Cola se pregăteşte să aniverseze 125 de ani de existenţă.

De unde a pornit totul

Site-ul thisamericanlife.org publica ieri o ştire potrivit căreia reţeta originală a băuturii descoperite în 1886 de farmacistul din Atlanta, John Pemberton ar fi în posesia lor. Jurnaliştii au publicat chiar un şir de ingrediente şi cantităţile necesare pentru ceea ce ei spuneau că este formula exactă a Coca-Cola.
http://evz.ro/
http://odorica.blogspot.com/

Numarul Personal al echilibrului

Numarul Echilibrului sau Numarul Balantei… Putini sunt cei care stiu ca in numerologie exista un astfel de numar. Comparativ cu alte numere, Numarul Echilibrului este considerat ca avand o influenta insignifianta asupra personalitatii si destinului unei persoane. Este poate de aceea mai putin cunoscut. Nu trebuie insa sa-i negam importanta. Numarul Echilibrului este esential.Ignorandu-le, lasandu-le sa ne copleseasa, lasandu-ne prada emotiilor negative, asumandu-ne mai mult decat putem duce, aruncand responsabiltatea pe umerii altora - avem tendinta de a reactiona in mod diferit in fata provocarilor si greutatilor vietii. Numarul Echilibrului iti poate fi insa cu adevarat util in situatiile problematice ale vietii. Numarul Echilibrului iti poate fi de ajutor atunci cand traversezi o etapa dificila a vietii tale, cand te afli intr-o incurcatura, cand treci printr-un moment critic sau te confrunti cu anumite probleme, obstacole si piedici. Numarul Echilibrului iti poate da un indiciu asupra celei mai potrivite modalitati de a trata sau intampina o problema.
Afla si tu care este Numarul Personal al Echilibrului. CUM? Calcularea sa este un procedeu extrem de simplu si are in vedere initialele din numele intreg al unei persoane. Fiecarei litere a initialelor ii corespunde o cifra. Cifrele respective se aduna intre ele, iar rezultatul final obtinut este considerat a fi Cifra Echilibrului. Daca insumand cifrele corespunzatoare initiatelor obtii doua cifre, aceste cifre se aduna intre ele pana cand se obtine un singur numar. Iata care sunt cifrele asociate urmatoarelor initiale:
A    B   C    D   E      F    G   H    I
J    K   L     M    N    O    P   Q    R
S   T   U     V    W    X    Y    Z
1    2   3     4    5     6     7     8    9


Iata spre exemplu cum se calculeaza Cifra Echilibrului pentru o persoana al carei nume intreg este Ana Maria Ionescu. In cazul sau, initialele numelui complet vor fi A. M. I. Verifici in tabelul de mai sus care sunt cifrele asociate acestor initiale. In cazul initialelor A.M.I cifrele corespondente sunt 1, 4, 9. Se aduna aceste cifre intre ele: 1+4+9=14. Pentru ca rezultatul este format din doua cifre, aceste doua cifre se aduna intre ele: 14 = 1+4 = 5. Prin urmare, Cifra Echilibrului pentru Ana Maria Ionescu este 5.



Pagina: 1 2 3 4 Pagina urmatoare »

Descoperiri despre cancer si diabet in Ecuador

Todo empezó como una investigación para averiguar por qué una comunidad ecuatoriana de los Andes tenía una estatura tan bajita, un tipo de enanismo denominado síndrome de Laron. Pero el seguimiento durante 22 años a 99 individuos de talla baja ha desvelado que su debilidad es también su fortaleza: la misma alteración que no les ha dejado seguir creciendo también parece ser la responsable de que sean inmunes al cáncer y a la diabetes.
Ningún diagnóstico tumoral ni de diabetes en dos décadas era un dato más que llamativo que el doctor Jaime Guevara-Aguirre, del Instituto de Endocrinología de Quito (Ecuador), empezó a estudiar en el laboratorio. "Yo seguía a esta población desde 1987, pero cuando empecé a alertar de la inexistencia de casos de cáncer, nadie me hizo caso, me tomaron por loco", bromea Guevara-Aguirre desde Quito. Con la colaboración de Valter Longo, de la Universidad de Southern California (en EEUU), acaba de publicar los resultados de sus hallazgos en las páginas de la revista
'Science Translational Medicine'.
Después de compararlos con otros 1.600 parientes de talla normal (con tasas de cáncer y de diabetes similares a la población general), y analizar miles de genes, los investigadores descubrieron que los individuos con síndrome de Laron eran portadores de una mutación en el gen que codifica el receptor de la hormona de crecimiento (la misma que va decreciendo con la edad una vez que los individuos adultos dejan de crecer).
Su enanismo les protege
Pero no es esa su única peculiaridad. Por un lado, sus células acumulan menos daños en el ADN; pero además, dichas células son capaces de 'suicidarse' en cuanto acumulan demasiados errores en su ADN (mediante un mecanismo denominado apoptosis). Como consecuencia de su mutación, los ecuatorianos 'bajitos' (descendientes de españoles conversos que abandonaron el judaísmo para evitar a la Inquisición) presentan menores niveles del factor de crecimiento insulínico tipo 1 (IGF-1) y concentraciones de insulina muy bajas. Por lo demás, su estado de salud es completamente normal.
Todas estas características celulares están detrás de la longevidad en otros organismos más 'sencillos', como las levaduras, las lombrices o los ratones. Sin embargo, y paradójicamente, esta población ecuatoriana no presenta una mayor esperanza de vida que sus parientes sin la mutación. Probablemente, reconocen los especialistas, por su elevada mortalidad por accidentes, abuso del alcohol y otros problemas no relacionados con la edad; aunque tampoco se atreven a asegurar que su esperanza de vida hubiese sido muy superior sin estos hábitos dañinos.
Buscando un tratamiento
Entre los firmantes de la investigación se encuentra también un español, Alejandro Martín Montalvo, que participó en el trabajo entre su etapa como investigador del Centro Andaluz de Biología del Desarrollo (centro mixto del CSIC y la Universidad Pablo de Olavide de Sevilla), y el Instituto Nacional del Envejecimiento (con sede en Baltimore, EEUU). A su juicio, a pesar de la importancia del hallazgo de esta población 'inmune' al cáncer, es pronto para pensar en el uso de bloqueantes de la hormona del crecimiento como tratamientos quimiopreventivos.
Porque aunque hace tiempo que investigadores de todo el mundo indagan en la relación entre envejecimiento y cáncer, este equipo internacional da un paso más al sugerir la posibilidad de bloquear la hormona del crecimiento en individuos sanos como una especie de 'seguro' contra el diagnóstico de patologías asociadas a la edad, como el cáncer o la diabetes.
De hecho, en la actualidad ya hay autorizados en EEUU algunos fármacos que bloquean esta hormona, y que se emplean para el tratamiento de pacientes que sufren gigantismo (acromegalia). Sin embargo, reconocen, una cosa es eso, y otra emplearlos en individuos con una talla normal como tratamiento preventivo contra el cáncer.
Las implicaciones que eso puede tener, y los posibles riesgos de bloquear la hormona del crecimiento en individuos sanos, han llevado al equipo de Longo a solicitar permiso para realizar un ensayo clínico en pacientes que estén recibiendo quimioterapia. "Sería el sueño de cualquier administración: todos viviríamos una larga vida sana hasta que, al final, morimos".


elmundo


A ver si son capaces de saber qué les hace, en cierto modo, inmunes , cualquier posibilidad contra una enferdada tan cruel y que se ha llevado a tantos, la diabetes ya es más llevadera.
continuare http://drrobert-impresiones.blogspot.com/
http://odorica.blogspot.com/

miercuri, 16 februarie 2011

Lider


Autor: Alex Lorincz-ND Timişoara
Spiritul autentic de lider conform reflecţiilor mele, e lipsit de dominanţă. Un lider slujeşte, un lider dominant, doar dă ordine. Liderul caută mereu numitorul comun în disputele ce apar între oamenii săi, el nu deserveşte majoritatea sau minoritatea, el caută mereu calea de mijloc, care să mulţumească pe toţi oamenii lui. Liderul dominant, ia decizii ghidându-se după propria gândire, sau gândirea majorităţii.
Liderul, întotdeauna este smerit, liderul dominant, tinde să devină mândru. Liderul, e egal cu oamenii lui, oamenii lui îi urmează exemplul, la liderul dominant, situaţia e diferită, el nu are exemplu ce să dea, el dă ordine, mai mult vorbeşte decât făptuieşte. Liderul face, liderul făptuieşte, liderul este primul în luptă, prin exemplul şi curajul său îşi îmbărbătează oamenii, îi motivează. Liderul dominant tinde să-şi îmbărbăteze oamenii prin discursuri fantastice, fără pic de exemplu. Un lider nu rezolvă o problemă singur, el pune problema oamenilor săi, stabileşte limitele, şi lasă judecăţile oamenilor săi să se topească împreună cu a sa, spre a da o rezolvare potrivnică, optimă. Sabia liderului, arma sa de suflet, care-l face lider, e însăşi experienţa cuplată cu smerenia, dragostea faţă de oamenii săi, şi un suflet care arde necontenit.
Precum Hristos s-a răstignit, aşa şi liderul îşi asumă responsabilitatea pentru oamenii săi, aşa şi liderul ia asupra sa păcatele oamenilor săi. E de datoria liderului să îndrepte oamenii lui, să-i muleze după o ideologie, o doctrină, un fel de a trăi. Liderul e precum un învăţător, e un bun păstor, a cărui sacră datorie e de ai apropia pe oameni de Dumnezeu şi de Căpitan. Continuarea
http://blog.nouadreapta.org/
http://singurafelina.blogspot.com/

16 februarie 1933 Greva de la Grivita

motiv de creaţie artistică. Bineînţeles, evenimentele erau prezentate mult mai dramatic decât au fost în realitate  / Foto: Muzeul Judeţean Arad  Acum 78 de ani, armata a deschis fo­cul împotriva greviştilor care protestau contra guvernului naţional-ţă­ranist. Bilanţul a fost de 7 morţi şi 30 de răniţi. Vă prezentăm aspecte puţin cunoscute despre instigarea la grevă şi represiune, despre eroi au­ten­tici şi despre impostori. 

În luna februarie 1933, Guvernul r­o­­mân s-a confruntat din plin cu efectele sociale ale marii crize econo­mi­ce mondiale. Printre muncitorii ce­ferişti şi petrolişti a izbucnit un val de greve care a luat prin surprindere ad­ministraţia naţional-ţărănistă con­du­să de Alexandru Vaida-Voevod. Primul-ministru a preferat să introducă starea de asediu în locul discuţiilor cu sindicaliştii, provocând iritarea acestora.

La Atelierele CFR Griviţa din Bu­cureşti, "sindicatul roşu", controlat de comunişti, a decis să ignore măsurile puterii şi să protesteze faţă de austeritate. Gheorghe Gheorghiu-Dej, unul dintre liderii sindicatului comunist, a trimis emisari la Cluj pentru a obţine suportul ceferiştilor de acolo şi a colecta fonduri necesare grevei.
http://jurnalul.ro/
http://singurafelina.blogspot.com/

marți, 15 februarie 2011

Egoul sau falsa personalitate

Egoul sau falsa personalitate
A fii simplu



Astazi omul modern are o parere foarte gresita despre cuvantul umilinta. In sine, umilinta este o stare de libertate prin care doar dispare efortul inutil de a parea altfel, de a crea irealitati. Fiinta umila percepe realitatea la modul cel mai pur. In realitate "a fii simplu" inseamna "a fii umil". Omul modern asociaza umilinta cu o povara, cu o rusine. El nu intelege sensul corect, nebanuind impacarea cu sine, multumirea si intelegerea lucrurilor in fapt pe care starea de umilinta le degaja. A fii umil inseamna a intelege, a iubi, a te darui a face sacrificii…a fii umil inseamna a fii maret, a fii rar si de calitate.
O fiinta care iubeste intelege, se sacrifica…este deja mangaiere pentru cel oropsit, lumina pentru cel ratacit, popas pentru cel ostenit. Fiinta umila este simpla si de aceea cunoasterea sa este directa, mintea nu-i joaca farse. Marii intelepti ai lumii au fost umili. Ei chiar propovaduiau simplitatea si originalitatea - Ghandi, Einstein, Tagore, Brancusi, Anton de Padova, Ramakrishna etc. In contradictie cu acestia, marile personalitati politice, intelectuale, se implica in razboaie, ei creaza sisteme, societati etc. Vorbim de marii intelepti. Acestia invata prin exemplul propriu ca omul sa fie liber, ca a fii fericit incepe din interior si se revarsa in exterior, niciodata invers.
A fii simplu inseamna sa te bucuri de existenta in orice clipa, sa fii lipsit de ego. Egoul este falsa personalitate. Unde exista ego nu exista nici un mister caci orgoliul prin prostia sa tinde sa se scoata repede in evidenta. Un proverb indian spune: "Paiele vin repede la suprafata in timp ce pietrele pretioase se lasa imediat la fund."
http://elixir.ro/
http://singurafelina.blogspot.com/

luni, 14 februarie 2011

Neveste pierdute ! banc ......

2 tipi se intilnesc in gara.
- Ce faci?
- Mi-am pierdut nevasta si o caut.
- Ce coincidenta si eu mi-am pierdut nevasta si o caut.
- Dar cum arata?
- E inalta, roscata, cu ochii verzi, sanii mari si picioarele lungi. Dar a ta?
- Da-o dracu pe a mea, hai sa o cautam pe a ta !!!!!!
 http://singurafelina.blogspot.com/

duminică, 13 februarie 2011

Valentine's Day

Valentine’s Day – cea mai mare porcărie comercială

Ce e valentine’s day?O porcarie.Un nimic.Nu exista.E inca un motiv sa cheltui bani aiurea.In primul rand, tampenia asta nu are nimic in comun cu Romania.A fost adoptata de comerciantii cu dinti de aur care spera ca veti urma ca oile curentul.La fel va fi si cu halloween(sau e deja) daca nu puneti putin rotitele si constiinta la lucru.Preluam din occident ce e mai prost.In loc sa preluam bunul-simt si conduita morala(pe care o aveam candva) preluam niste idiotenii.Ce se intampla cand sarbatoresti valentine’s day?Te transforma in ceva mai destept?Te simti american?Sau cum vine asta?Ca nu ma pricep deloc.Te transformi in Cetateanul v 2.0?Noi suntem in urma occidentului cu ani buni.In loc sa facem ceva sa ajungem la un nivel decent preulam alte motive de a cheltui, de a ne da importanti.Pe data de 14 februarie sunt alergic la orice forma de dragoste, la orice inimioara rosie, la orice trandafir, la orice vorba dulce, la orice cuvant in limba engleza.
Ar trebui sa va treziti din somnul asta, si nu cu un sarut de fat frumos – ca Alba-ca-zapada.Cu un ciocan in frunte.Aveti nisip in cap.Credeti ca urmati ceea ce este bun.Ca v-ati gasit cararea.Ca stiti voi ce este bun.Ca ce vrea asta?Cum adica nu exista valentine’s day?Sunteti bolnavi de media.De can-canuri, blitzuri, vise, impresii.Daca televizorul v-ar spune ca 15 februarie este ziua in care trebuie sa umbli gol pusca, ma tem ca voi fi printre putinii imbracati.Si eu ma uit la televizor, si eu ascult un radio, vad ce se intampla in occident si peste ocean.Dar filtrez.Aici e diferenta.
A fi roman e un privilegiu.Suntem unici.Si daca suntem romani trebuie sa aratam asta.Trebuie sa scoatem ce e mai bun.Asta ne difernteaza de indieni, de francezi, de american.Ei nu pot fi romani la fel cum noi nu putem fi americani.Buletin?Cetatenie?Da-le foc.Nu astea te fac roman.Vorbesc de esenta.De fapte.De spirit si traditie.De simtiri.Roman e cel care simte romaneste.Avem traditii atat de placute, frumoase.Asta merita ele?Sa le aruncam la cos preluand sarbatori de la americani?SA PRELUATI SARBATORI DIN MOMENTUL IN CARE SUNTETI CAPABILI SA LE PERPETUATI SI SA LE RESPECTATI PE ALE NOASTRE.Ce valentine’s day, amice?Eu sunt roman si am Dragobete.Ce halloween, prietene?Am Sfantul Andrei, cu strigoi.Ce americani, ce francezi, ce englezi?Eu sunt roman si nu am nevoie de ei sa-mi faca randuiala in curtea mea.Ce uniunea europeana?Ne-au facut ei europeni?Ne-au facut stramosii.
Deci sa fie clar.valentine’s day e doar o chestie din occident care nu ma intereseaza.Eu iubesc romaneste pe 24 februarie.De Dragobete.Boicotati tampenia asta.Ar fi un inceput promitator in procesul de instaurare si mentinere a creierului unde isi are locul.Inapoi in cap.
http://negoias.wordpress.com/
http://singurafelina.blogspot.com/