Reda-i copilaria lui Stefanut

sâmbătă, 20 iunie 2009

Doris Day Que Sera Sera (l953)

Prostia crasa la nivel mare si mic (pamflet si nu prea)


Sint pesimista iremediabila. Ma cuprinde disperarea cind vad ce se petrece in tara. Hahaiala Prezidentiala, nu ma amuza deloc. Prostia poporului, ma face deznadajduita.Daca macar nu as fi bolnava, as pleca in lume unde a dus Mutu iapa. Nu as mai vrea sa stiu nimic, despre acest popor, blestemat de soarta sa fie prostul tuturor Fiecare smecher il prosteste, sa o duca intr-o saracie lucie nemeritata. Acest comportament nu este numai la virfurile societatii. Se coboara pina la, treapta cea mai de jos a societatii. Ca exemplu,eu v-am plictisit mereu cu asociatia de locatari. Totul a inceput cind am zis ca, la prima sedinta o sa cer o Dare de seama, sa vedem si noi ce fac autointitulatii sefi de scara treapta, bolovan, cu votul a 3 creduli cu banii asociatiei caci nu se vede nimic. Reiau Sef de scara, Diribau cu mina lui dreapta, spalatoarea de wc si vagoane din gara. Ea dicteaza totul ca, o procuroare cu mare experienta. La mina au adm. fost cadru militar, care ca sa suga si el ceva fiind la mina lui Diribau, care conduce brigazile de infractori, il stiu toti de frica. Vecina si sotul ei mai slab la minte, fac tot ce le cere Diribabau. S-a ajuns incit, nu se mai tin sedinte cu toti locatarii si merg din usa in usa spunind ca eu, nu sint demna de luat in seama, cel putin. Acelas lucru l-au spus si la politie. Politistul s-a lasat inselat, caci totusi rromii romanizati sint mai fini psihologi decit romanii si uite nu stiu cum ca au facut, sa creada lumea ca sint diferita. Si nu reusesc sa am un dialog cu nimeni. Fug toti de parca am lepra. Totul se datoreste rromilor romanizati, care au reusit sa impuna tuturor teoria lor. Aici jos palaria. Daca nu erau asa, organizati in clanuri, nu reusau, atitea lovituri infractionale in tara si mai ales in strainatate. Ce se zicea, cind eram copii s-a adeverit. Romii romanizati sau nu, ne vor conduce. Ei sint mai buni la psihologie decit chiar politistii romani. Ne place, nu ne place, acesta este adevararul. Tot asa este si la nivelul tarii acest popor credul, crede minciunile spuse smechereste, pentru a convinge ca adevarul lor, este adevarul adevarat. Vedeti unde am ajuns? Si nu se opreste totul aici. Eu nu pot tine seahta asta de excroci, ajutati de romanii cu, mai putina minte la distanta. Nu reusesc sa strecor un cuvint, caci trintesc usa, si totul pentru mai nimic. Ce se poate fura de la un bloc cu 4 et.si 2 scari? Mai mult distractia, de a face cuiva nervi. Dar trebuie sa ma abtin, caci atunci, facem parte din aceeasi troaca. Nu vad nici un viitor, la nivelul tarii pe termen lung. Fugiti cit va tin picioarele, nu mai este nimic de facut. Dar unde? Nici comunistii nu erau mai breji dar macar furau mincare si un trai mai bun acolo sus. Noi ceilalti eram, toti o apa si un pamint uniformizati in lipsuri de tot felul, cel mai mare fiind, in domeniul mincarii. Mi-e frica sa ma gindesc ce se spune la tv. de catre oameni specializati in analize straine, ca numai un razboi poate pune lucrurile la punct si in domeniul financiar si social. Asa a fost in trecut. Ati vazut cum au rezolvat si americanii si nemtii, transant problemele crizelor de orice fel? Au calauzit energiile natiunilor pentru razboaie fara rost, dar cauza lor era buna. Numai asa s-au asezat, pe fagasul natural toate popoarele. Noi ca sa fim feriti de aceste nacazuri mari, conducatorii trebuie sa fie oameni destepti ! Dar avem asa ceva? Sa fim ca Elvetia? Capul sus, pieptul inainte !!! papapa

vineri, 19 iunie 2009

My Fair Ledy With a little bit of Luck

Barbra Streisand Memory (l98l)

Epurare l97o


Ieri in urma unui eveniment minor, mi-am adus aminte de perioada anilor l97o. La unirea raf. cu comb. rezuta un mare aparat birocratic. Numai raf. 5oo de persoane, si s-a stabilit ca acesti dir. lo, l5 de fiecare parte, ing.sefii tot asa, si ceilalti (va amintiti de casieri). De aceea ocazie, am profitat si eu si am mers la cursuri de calificare pentru laboranti, dar voiam la cursuri pentru bobinatori. Dar nu s-au facut deoarece bobinatori, furniza scoala profersionala din Buc. cu elevi surdo-muti. Ei asa se intelegeau intre ei si nu puteau fi integrate, persoane normale. Si eu auzisem acest lucru si voiam sa lucrez acolo, sa nu mai aud nimic, nici birfe, nici rautati. Dar nu s-a putut si am devenit laboranta. Dar lucrul cel mai important a fost in perioada stabilirii functiilor la sefii cei mari.Mi-a atras atentia o doamna E. Craciun, care fusese secretara la Dir.Gen. si pentru ca era suferinda de tensiune, a fost mutata intr-un loc caldut si fara raspundere. La scurt timp a fost pernsionata de boala(pe vremea aceea se pensiona pentru tensiune mare )si in citiva ani a murit. Dar era isteata si mi-a atras atentia asupra sefilor care de la o ora la alta, erau schimbati din functie. Cred ca erau in periciol, de a face infarct. Important era sa vezi comportamentul lor. Cind erau numiti Dir., inmediat se transformau in oameni aroganti, la nasul carora nu ajungeai nici cu batul, in citeva ore erau taiati de pe lista si deveneau, slugarnici subalterni de toata jena. Atunci a fost inventat bancul; ad-hoc. "dim.sa traiti Tov. Director, la prinz: Sa traiti tov. ing.sef, si d.a. Ce mai faci mai, Gigele " referitor la aceeasi persoana. Dar pina la urma cei de la Min.P.si C. au rezolvat, nu stiu daca pe baza de pile, mita, in orice caz am considerat ca erau cei mai buni(profesional) la ora aceea. Tot in aceea perioada s-a scapat(cu putin inainte de dir.KGB(cu studii la Moscova), chiar Dir. Vulpe, i s-a inscenat un proces prin care era acuzat ca, a tras foloase necuvenite (pentru el). Eu am fost solicitata, la secret sa bat la masina lista cu obiectele respective, atunci si eu credeam ca este o bogatie la el in casa. Citeva," cioburi "de cristal, portelan, statuete,(primite cadou) o lista de o pagina. Am bagat, un exemplar in plus si acasa linistita l-am studiat si am ajuns la concluzia ca erau nimicuri. Unde erau vilele de acum? Dar in incheierea listei cu titlu de inventar, s-a stabilit ca avea si o amanta intr-un apart. de serviciu din Bl.Eminescu, el fiind din Buc. Fusese filat de secu. De tot risul. In locul lui a venit pentru scurt timp Dir. Musca. Asta arata cum se inscenau acele procese,(a fost condamnat la ani grei de inchisoare), pe nedrept. Asa ca, vedeti cum era atunci, si inainte fusese si mai rau(in perioada stalinista). De acest lucru mi-am adus aminte ieri cind un rep. de tv. venit dupa multe insistente, mi-a spus arogant ca si asa a facut mult pentru mine(fiind vecin), el nefacind nimic, a plecat cum a venit. Si un amarit ca acesta, cind este rugat sa faca ceva(contra cost) isi ia nasul la purtare si se crede om important.Asa ca acest sentiment de superioritate, se gaseste la toate straturile sociale, chiar si la cei de foarte jos. Cei de acum aproape 4o de ani, erau totusi mai putin aroganti(totusi erau ing. in functii cheie de conducere), ca acest neica nimeni, care se crede buricul pamintului. "Prostul daca nu-i fudul, parca nu e prost destul". Nu e de tot risul? Dar nu trebuie sa bagam in seama toate prostiile. Capul sus , pieptul inainte, papapa

miercuri, 17 iunie 2009

Romanian Authem for Euro 2oo8

Suporterii fotbalului in anii l96o (Ghe.Pahontu, "Meseriasul" l933-l986)


Ghe. Pahontu(meseriasul)l933-l986
Cita diferenta este intre suporterii din anii l96o si cei de acum. Duminica atunci, era o placere sa ii vezi pe barbatii din zona Rudului (am mai scris despre acest subiect dar poate l-ati uitat), mai ales dupa strada noastra si cei de acum. Nu mai tin minte cum plecau la meci, dar ieseam la poarta sa-i vad intorcindu-se. Erau in camasi de culoare deschisa, predominat albe cu pantaloni de stofa, de culoare inchisa calcati la dunga, moda atunci era ca pantalonii sa aiba maseta lata si pantofii de culoare inchisa lustruiti. Erau toti veseli si frumosi. In anul l962 stiu ca echipa orasului nostru Ploiesti, Petrolul a luat Cupa Romaniei ce bucurie, ce veselie, dar o veselie demna, fara violente. Pe mine ma atragea la poarta, sa vad grupurile de barbati care veneau de la meci, ca un stol de porumbei albi, care se desparteau la curtea fiecaruia, pentru ca pe acesti vecini barbati, ii vedeam in cursul saptaminii cu totul altfel, dar nu fara politete sau demnitate. Majoritatea lucrau la Depul CFR la Bar. Rudului si citiva la Uz.l Mai. Ei cei de la Depou veneau in pauza de masa, cum am mai povestit acasa sa manince, unde ii asteptau nevestele cu mincarea pe masa vara in curte, potrivita de calda, ca sa o poata minca repede, sa nu fie nici prea fierbinte nici prea rece.Masa era obligatoriu cu fata de masa alba, chiar daca ei erau negrii tuci. Timpul era scurt Veneau la l2 fix, erau negrii din cap pina in picioare, cu spilhozenele (introduse de nemti) unsuroase si ca apretate. Numai miinile si fata erau spalate. Nevestele, le puneau pe scaun un ziar vechi, ca sa nu murdareasca. Dupa ce mincau, plecau repede la Depou. La venire la ora 3 erau imbracati modest, ca pentru serviciu cu haine curate dar modeste, cusute, cirpite, cu petice. Insa duminica, erau ca niste ginerici. Erau flori, era o sarbatoare pentru ei, mersul la meci, era obligatoriu. De aceea imi atrageau atentia si ieseam la poarta, sa-mi bucur ochii cu privelistea lor, veseli, imbracati cu camasi albe. La baietii lor, le-au pus nume dupa fotbalisti celebrii, sud americani, Amedeo, Amarildo. Unde sint ei acum? In cartier locuiau citiva fotbalisti, Pahontu, Pal, Boc si C.Tabarcea,a cununat pe vecinul nostru, care a murit pe stadion in l963(la inmomintarea lui era plin Cim.Bolovani, s-au rupt crengile cu cei care s-au urcat in copaci). La serviciu in statele de plata era Babone. Poate si altii, de care nu imi mai aduc aminte.(Il vedeam des si pe Dridea). Stiu doar ca Pahontu a conditionat jucarea fotbalului, de eliberarea din nchisoare a fratelui sau gestionar la alimentara, care furase din gestiune(pusese eticletele de carne la conservele de mazare si fasole). Am fost colega si cu fata lui din prima casatorie si cu fata luata odata, cu nevasta de a 2-a. Dar nu vreau sa va mai supar cu amanunte, am vrut sa va spun ca duminicile meciurilor, era o sarbatoare pentru noi cei din oras. Si barbatii mnergeau sa se relaxeze si sa se bucure dupa o saptamina(se lucra si simbata) de munca grea, in conditii mizere. Ginditi-va ca lucrau la repararea locomotivelor cu abur, in care se baga carbuni cu lopata, de aceea erau negrii din cap, pina in picioare. De aceea erau si ei veseli ca sint cu camasi albe si noi ca ii vedeam diferiti, de restul saptaminii. Acum suporterii, merg sa se bata la meci, cita diferenta. Aceeasi diferenta este si intre societatea, de atunci si cea de acum.Dar ce este important, este ca barbatii erau politicosi, salutau si ajutau indiferent de ce zi a saptaminii era, chiar si dumninica. Capul sus, pieptul inainte !!! papapa

luni, 15 iunie 2009

Ceausescu - amintiri


Cel mai bine l-am vazut pe Ceausescu, in iarna lui l982 - l983 .Lucram la u.m. .. laboranta. De mai mult timp se auzea, ca va veni Ceausescu in vizita de lucru. Eram in cladirea veche, nu se construise inca noua cladire. Lucram pentru export si Ceausescu voia sa vada cu ochii lui, cum merge treaba, de care raspundea Generalul Atanasie Stanculescu. Ne instruise dinainte sa punem mocheta rosie pe jos, era foarte lunga 3o-4o m. O tineam intr-un dulap, caci altfel se mudarea daca era pe jos in fiecare zi.Cind am fi auzit elicopterul, care ateriza in fata cladirii noastre, trebuia sa ne repezim la dulap sa punem mocheta, dar cind a venit nu am mai apucat caci, cum a aterizat elicopterul in minutul urmator a intrat pe usa si Ceausescu cu citiva din Min. Apararii in frunte cu Ministrul Apararii Gen.Constantin Olteanu, comandantul unitatii gen.Costica Draghici , Gen.Atanasie Stanculescu si seful nostru Col. Calapod Petre.Inainte de venire cu mult timp, n-i s-a spus sa nu ne ridicam in picioare cind vin, sa raminem cu miinile pe masa, sa nu facem nici un gest, mai ales nici un gest brusc caci, este inconjurat de securisti tragatori. Si or sa ne impuste ca, se va considera ca vrem sa il atacam. Ceausescu, era un om mic, fragil, si cind a ajuns in dreptul meu, s-a oprit si a stranutat. In acel moment, am vazut fata lui ca un rotund de palma, zbircit ca o maimutica, alb la fata si cu pistrui.Eu inghetasem, caci toti se oprisera, nu am zis nici "noroc cu sanatate". Atunci mi-am dat seama, ca nu este un om puternic, ci este sustinut de securitate sus, ca sa-si mentina privilegiile.El era, ca un mutunache al lor si daca ar fi vrut l-ar fi aruncat cit colo, cum s-a si intimplat la revolutie dar atunci, nu erau pregatiti sa ocupe posturi bune. Asta s-a vazut la revolutie. A plecat repede dupa ce col. nostru i-a dat un raport, din care nu stiu ce a inteles Ceausescu.Totul a fost modest, a plecat repede si deci,se putea veni fara pompa daca vroia sa vada, prin surprindere ce se intimpla in tara.Ceva amuzant a fost cind inainte sa vina Ceausescu, cu citeva zile l-am vazut pe col. P.C.ca facea repetitie in oglinda la wc(caci era wc comun) cum sa-i dea raportul, batea din calciie, ducea mina la chipiu si spunea raspicat "Tov. Comandant Suprem, va raportez"si asta de mai multe ori ca exercitiu. Noi ne prapadeam de ris si povestem mereu, dar col.lua totul in serios, caci era o catastrofa sa nu-i reusasca si incepea sa se bilbiie. Capul sus, pieptul inainte !!!papapa

duminică, 14 iunie 2009

Feriti-va de ursi !!!


Vazind la tv. atitea cazuri, in care oamenii sint atacati de ursi, vreau sa va aduc in atentie o experienta a familiei noastre,petrecuta in august l986 in poiana din fata cabanei Poiana Izvoarelor din muntii Bucegi. Am plecat toate familia, formata de noi parintii si baietii nostrii adolescenti sa stam acolo cu provizii, in cort, in fata Cabanei Poiana Izvoarelor 7,8 nopti. Dar chiar din prima noapte, in partea opusa noua in asezarea corturilor, au atacat ursii, o ursoaica cu puiul ei. De abia au avut, locatatii cortului timp sa fuga, caci ursoaica simtind miros de mincare a sfisiat cortul l-a facut franjuri, a calcat in picioare distrugind totul. Dar va atrag atentia ca, cortul tinerilor baieti era un cort militar, nu ca al nostru care, era un cort de fis. Dupa ce ursul a distrus si a mincat totul impreuna cu puiul ei, intr-o mormaiala in fernala de n-i, se facea parul maciuca de groaza, s-a indreptat spre usa cabanei, unde se afla o tinara familie formata din mama, tata si un baietel de cam lo ani. Intr-o mormaiala furioasa, infernala au vrut sa ii atace furios. Dar noi ne-am mobilizat intre timp, am facut focuri de tabara si am inceput sa strigam, din toti bojocii. Era ceva de nedescris, era o lupta fara arme, numai cu tipetele noastre disperate ca, ursoaica v-a omori aceea familie nevinovata. Dar ce credeti? Cabanierul nu a deschis usa, caci nu-i primise mai devreme pe acei nenorociti, sub pretextul ca nu mai sint locuri si ei ramas la usa cabanei asteptind indurare. De dimineata, dupa ce cu ajutorul lui Dumnezeu alungaseram ursul, cabanierul a iesit, senin spunind ca nu are nici o obligatie, caci in cabana nu mai erau locuri, nici de stat in fund cu genunchii la gura. Oamenii, ca sa stea acolo in aceste conditii platise-ra ca si pentru un pat. Asa ca ne-am dat seama, ca impotriva ursilor nu avem scapare decit la mila lui Dumnezeu. Nici atunci nu era voie sa fie impuscati, si noi nici nu aveam cu ce. Ne-a scapat numai disperarea, cu care urlam si focurile. Pina la urma, ursoaica s-a dat batuta in mod inexplicabil (speriata doar de urletele noastre), cind urla la 2 metrii de nefericiti. Am mai stat una sau 2 nopti, toti pazind focurile sa nu se stinga si din cauza oboselii de la veghe(facuta pe rind, dar noi ceilalti dormind iepureste) oamenii au inceput sa plece, am plecat si noi caci nu mai puteam face fata, la o noua vizita a ursoaicei. Nu judec pe nimeni, dar am expus faptele, asa cum s-au intimplat. Daca a luat prin surprindere si a facut franjuri un cort mare militar s l-a pus jos calcindu-l in picioare, ce mai asteptam noi ceilalti cu corturile de fis, care erau numai de forma, sa se zica, ca sintem in cort. Bine ca a inceput cu cortul militar ursoaica, caci daca vedea la noi, ne halea cu tot cu cort. Asta am vrut sa spun sa fiti atenti, caci nu va ajuta nimeni, numai gindirea dvs., inteligenta dvs. si norocul cu grija lui Dumnezeu, caci in aceste moment, numai Dumnezeu va poate apara. Cabanierul nu a avut nici un fel de mustrari de constiinta, lasindu-i la voia ursilor. A spus ca a procedat corect, a respectat instructiunile care spuneau ca, la atacarea ursilor, sa nu deschida usa cabanei. Capul sus, pieptul inainte !!! papapa
Publicat de Odorica